Producatorul roman de solutii
de securitate a datelor BitDefender tinteste pentru 2008 o cota de circa 50% pe piata locala a aplicatiilor antivirus si conexe, evaluata la circa 7 mil. euro.
BitDefender ar urma sa-si creasca cota de la 40% anul trecut, datorita lansarii unei noi
game de produse si noi versiuni, a declarat Cosmin Mares, PR Manager al companiei.
Piata de antivirusi si aplicatii
conexe va creste anul acesta cu 15-20%, de la 6 mil. euro anul trecut, a declarat vineri Mares pentru DailyBusiness.
"Tintim pentru 2008 o cota intre 45 si 50% din piata romaneasca a aplicatiilor antivirus si conexe, bazandu-ne in special pe investitiile in marketing si extinderea canalului de distributie. De asemenea, pentru anul acesta urmeaza sa lansam o noua linie de produse pentru desktop - BitDefender 2009, insa pe parcursul anului vom lansa versiuni noi si pentru celelalte produse deja existente pe piata precum Linux
sau Corporate", a spus vineri Mares, citat de NewsIn.
Compania previziona in 2007 o crestere a pietei de aplicatii antivirus
si conexe de circa 20% fata de cea din 2006, iar pana la sfarsitul anului estima depasirea cotei de 40% pe acest segment. "Inca analizam rezultatele financiare pe anul trecut, pentru a putea confirma", a precizat Cosmin Mares.
"Anul acesta vom asista la o crestere de aproximativ 15-20% a pietei de securitate IT. In 2007, valoarea pietei de securitate IT din Romania a depasit zece milioane euro, ceea ce reprezinta o crestere de peste 20% fata de 2006. Din aceasta, piata de antivirus si conexe reprezinta 6 milioane euro, adica aproximativ 60%, crescand cu aproximativ 20% fata de 2006", a mai adaugat Mares.
marți, 17 martie 2009
AMD amână lansarea a două procesoare Phenom
Phenom 9700 (patru nuclee şi frecvenţa de 2,4 GHz) şi 9900 (patru nuclee şi 2,6 GHz) erau programate pentru lansare în primul sfert al acestui an. După reprogramare, data
lansării lor a fost mutată în al doilea sfert. În schimb cei de la AMD intenţionează să lanseze mai repede alte procesoare, iniţial programate pentru al doilea sfert al lui 2008.
Astfel, cei de la AMD au declarat că momentan se vor concentra pe producţia unui alt procesor
Phenom numit 9100E, despre care au spus că va fi unul dintre procesoarele cu consum redus de energie. Restul specificaţiilor acestuia au fost ţinute sub tăcere. De asemenea, AMD intenţionează să lanseze procesoarele cu trei nuclee (cu numele de cod Toliman) tot în acestă perioadă.
Motivele pentru care procesoarele Phenom au fost amânate rămân sub semnul întrebării, pentru că oficialii companiei AMD au păstrat tăcerea în legătură cu acest subiect. Dar, Arstechnica (http://www.arstechnica.com) a speculat pe marginea posibilelor motive. Conform Ars, AMD a ales să nu lanseze noile procesoare până când noua revizie a acestora nu va fi gata, în ciuda faptului că reprezentanţii AMD au negat acest lucru. Revizia B3 ar urma să corecteze bug-ul procesoarelor Phenom, care a ocupat atenţia presei încă de la lansarea primelor modele ale acestor procesoare.
Aşadar, în următoarele luni vom avea noi procesoare AMD, dar nu cele pe care le aşteptam. Rămâne de văzut dacă CPU-urile Toliman cu trei core-uri vor fi suficient de performante
pentru lupta de la egal la egal cu produsele
de la Intel
, în termeni de performanţă.
lansării lor a fost mutată în al doilea sfert. În schimb cei de la AMD intenţionează să lanseze mai repede alte procesoare, iniţial programate pentru al doilea sfert al lui 2008.
Astfel, cei de la AMD au declarat că momentan se vor concentra pe producţia unui alt procesor
Phenom numit 9100E, despre care au spus că va fi unul dintre procesoarele cu consum redus de energie. Restul specificaţiilor acestuia au fost ţinute sub tăcere. De asemenea, AMD intenţionează să lanseze procesoarele cu trei nuclee (cu numele de cod Toliman) tot în acestă perioadă.
Motivele pentru care procesoarele Phenom au fost amânate rămân sub semnul întrebării, pentru că oficialii companiei AMD au păstrat tăcerea în legătură cu acest subiect. Dar, Arstechnica (http://www.arstechnica.com) a speculat pe marginea posibilelor motive. Conform Ars, AMD a ales să nu lanseze noile procesoare până când noua revizie a acestora nu va fi gata, în ciuda faptului că reprezentanţii AMD au negat acest lucru. Revizia B3 ar urma să corecteze bug-ul procesoarelor Phenom, care a ocupat atenţia presei încă de la lansarea primelor modele ale acestor procesoare.
Aşadar, în următoarele luni vom avea noi procesoare AMD, dar nu cele pe care le aşteptam. Rămâne de văzut dacă CPU-urile Toliman cu trei core-uri vor fi suficient de performante
pentru lupta de la egal la egal cu produsele
de la Intel
, în termeni de performanţă.
Prototipul ecranului cu plasmă de la Pioneer redefineşte contrastul
Şi o face atât de bine încât se poate spune că negrul absolut a ajuns în sfârşit şi acolo unde nimeni nu credea vreodată că este posibil.
Practic, Pioneer ne propune un ecran cu plasmă care nu foloseşte iluminarea din spate pentru a produce lumina necesară funcţionării. Iar asta înseamnă că culoarea neagră este generată de lipsa totală a luminii. Într-adevăr, negru absolut. Spre deosebire de ecranele cu plasmă "normale", care au surse de lumină în spate (şi din acest motiv, cel mai bun nivel de negru este de fapt un gri închis), acest ecran foloseşte un procedeu chimic pentru a produce lumina.
Rezultatul este impresionant, pentru că luminozitatea a rămas la fel de bună ca şi cea a celorlalte plasme, iar acest tip de ecrane este renumit în primul rând pentru luminozitate. Cei de la Pioneer au denumit tehnologia "Extreme Contrast" şi acesta îşi merită numele.
Pioneer a expus la CES 2008 două televizoare cu plasmă, exponente ale acestei tehnologii. Conceptul de negru absolut a fost lansat de Pioneer cu un an în urmă tot la CES. Denumit Kuro (în japoneză kuro însemnă negru intens), conceptul şi-a găsit acum aplicaţia în cele două TV-uri prototip prezentate.
Şi tehnologia OLED produce culoarea neagră tot prin lipsa luminii, iar acest aspect îi oferea avantajul unui contrast mult mai bun decât cel posibil de obţinut pe plasme. Dar, inovaţia celor de la Pioneer aduce contrastul plasmelor la acelaşi nivel cu cel la televizoarelor OLED. Astfel, unul dintre avantajele majore ale tehnologiei OLED poate să dispară, dacă plasmele "Kuro" vor ieşi pe piaţă.
Dar, rămâne de văzut când anume se va întâmpla acest lucru. Preţul plasmelor "Extreme Contrast" va fi hotărâtor pentru viitorul acestui tip de display-uri. Dacă vor fi mai ieftine decât televizoarele OLED, atunci tehnologia va rămâne competitivă. Dar, dacă nu...
Practic, Pioneer ne propune un ecran cu plasmă care nu foloseşte iluminarea din spate pentru a produce lumina necesară funcţionării. Iar asta înseamnă că culoarea neagră este generată de lipsa totală a luminii. Într-adevăr, negru absolut. Spre deosebire de ecranele cu plasmă "normale", care au surse de lumină în spate (şi din acest motiv, cel mai bun nivel de negru este de fapt un gri închis), acest ecran foloseşte un procedeu chimic pentru a produce lumina.
Rezultatul este impresionant, pentru că luminozitatea a rămas la fel de bună ca şi cea a celorlalte plasme, iar acest tip de ecrane este renumit în primul rând pentru luminozitate. Cei de la Pioneer au denumit tehnologia "Extreme Contrast" şi acesta îşi merită numele.
Pioneer a expus la CES 2008 două televizoare cu plasmă, exponente ale acestei tehnologii. Conceptul de negru absolut a fost lansat de Pioneer cu un an în urmă tot la CES. Denumit Kuro (în japoneză kuro însemnă negru intens), conceptul şi-a găsit acum aplicaţia în cele două TV-uri prototip prezentate.
Şi tehnologia OLED produce culoarea neagră tot prin lipsa luminii, iar acest aspect îi oferea avantajul unui contrast mult mai bun decât cel posibil de obţinut pe plasme. Dar, inovaţia celor de la Pioneer aduce contrastul plasmelor la acelaşi nivel cu cel la televizoarelor OLED. Astfel, unul dintre avantajele majore ale tehnologiei OLED poate să dispară, dacă plasmele "Kuro" vor ieşi pe piaţă.
Dar, rămâne de văzut când anume se va întâmpla acest lucru. Preţul plasmelor "Extreme Contrast" va fi hotărâtor pentru viitorul acestui tip de display-uri. Dacă vor fi mai ieftine decât televizoarele OLED, atunci tehnologia va rămâne competitivă. Dar, dacă nu...
O surpriza de la SECU
Cunoscutul psihiatru iesean acad. Constantin Romanescu este indicat drept turnator al Securitatii de catre Grupul disidentilor anticomunisti din Iasi. Romanescu neaga acuzele si face declaratii socante. "Ne-a turnat Mecena al nostru", spun sotii Dan si Tereza Petrescu. "O parte din sopirlele pe care d-l Romanescu le spune in notele informative le stia chiar de la mine", spune Dan Petrescu.
Prezent ieri in redactia ziarului nostru, profesorul Constantin Romanescu a spus: "M-am intilnit zilele trecute cu cineva pe strada care mi-a spus «esti Balaceanu-Stolnici»“. Profesorul s-a intors apoi catre noi: "Sint Balaceanu. Cine altcineva pot sa fiu?“
Deconspirarea colaboratorilor Securitatii lui Ceausescu a oferit suprize uriase. Politicieni ce pareau fara pata, precum Mona Musca, intelectuali de vita veche ce s-au constituit in modele si repere morale ale neamului, precum boierul Constantin Balaceanu Stolnici, figuri luminoase asociate disidentei anticomuniste, precum Sorin Antohi si Andrei Corbea Hoisie, s-au dovedit turnatori cu grade mai mari sau mai mici de vinovatie. Demascarea complicitatii lor a produs
rumoare.
„Ziarul de Iasi" prezinta astazi un alt caz uluitor, care a tulburat de peste o luna mediile intelectuale din Iasi si nu numai. Constantin Romanescu, profesor universitar la Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa", reputat psihiatru al Spitalului Socola, rafinat intelectual, subtil scriitor, cunoscut drept o personalitate cu valori morale si principii solide, este acuzat de disidentii ieseni ca i-a turnat la Securitate. Ei spun ca profesorul Romanescu ii vizita adesea acasa, le cerea cu imprumut carti interzise si reviste „Opinia Studenteasca" si „Dialog", unde tinerii opozanti de atunci scriau articole cu mesaj codificat, dupa care scria note informative la Securitate sub pseudonimul „Ionescu".
„Ne-a turnat tocmai Mecena al nostru", spune ironic-amar Dan Petrescu, liderul Grupului disident de la Iasi. Constantin Romanescu neaga tradarea din trecutul sau, spunind ca are convingerea ca este la fel de nevinovat ca si Balaceanu Stolnici.
„Pe vremea regimului comunist, era mai greu de trait ca simplu angajat, asa cum eram eu, decit ca disident, sa stiti...", ne-a spus Constantin Romanescu. In anii '80, profesorul Romanescu vizita destul de des locuinta disidentilor ieseni Dan Petrescu si Tereza Culianu Petrescu, dupa cum sustin acestia din urma.
Se cunoscusera prin 1982, cind Dan Petrescu - deja cunoscut ca opozant alaturi de ceilalti tineri ce gravitau in jurul revistelor „Opinia Studenteasca" si „Dialog" - Liviu Antonesei, Luca Pitu, Alexandru Calinescu, Sorin Antohi (ultimul fiind si urmarit si urmaritor) - avea nevoie de un certificat medical.
Constantin Romanescu l-a ajutat atunci si l-a internat la Spitalul Socola. „M-a pus in legatura cu domnul Romanescu un medic din Botosani, unde fusesem profesor si de unde venisem recent la Iasi", isi aminteste Dan Petrescu. „Am riscat atunci. L-am internat la sectia de minori. Securitatea venea sa se intereseze regulat de Dan Petrescu", spune la rindul sau Constantin Romanescu, spunind insa ca nu a dat vreodata note informative impotriva fostului sau pacient.
"Sintem siguri in proportie de 300% ca Ionescu este Romanescu"
Cu toate acestea, in arhiva Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), exista documente care atesta ca un psihiatru iesean ii turna cu regularitate pe disidentii ieseni. Ele sint semnate cu numele de cod „Ionescu" si provin din perioada noiembrie 1982 - februarie 1983, care coincide cu inceputul relatiei de amicitie intre familia Petrescu si Constantin Romanescu. „Sintem siguri in proportie de 300% ca Ionescu este acelasi cu profesorul Romanescu", spun Tereza si Dan Petrescu.
Aceeasi certitudine o are si Liviu Antonesei, aprobat fiind si de Alexandru Calinescu, care pina in 1983, cind avea sa fie debarcat de Securitate, era director al revistei „Dialog", publicatia tinerilor opozanti de la Iasi. Primul care a facut insa identificarea „Ionescu - Romanescu" a fost Sorin Antohi.
Dupa confesiunea socanta data publicitatii in anul 2006, cind recunostea ca facuse pactul cu Securitatea, Sorin Antohi a solicitat CNSAS alte documente referitoare la persoana sa. „Dupa un an, pe 20.09. 2007, CNSAS mi-a raspuns: „va aducem la cunostinta ca, potrivit solicitarii dumneavoastra, s-au copiat
1.685 de pagini", relata Sorin Antohi intr-un articol publicat in revista „Timpul", in noiembrie 2007.
Intrucit a constatat ca multe din paginile primite de la CNSAS nu il priveau direct, iar altele nici macar tangential, ci ii aveau in vedere mai degraba pe disidentii ieseni Tereza si Dan Petrescu, Liviu Antonesei, Luca Pitu, Alexandru Calinescu, Antohi le-a trimis acestora documentele. Nu inainte insa de a le studia si de a identifica o parte dintre cei care ii turnasera.
«Pe unii i-am identificat usor. O tipologie schematica se poate stabili rapid, mergind de la informatorul ocazional si superficial, probabil chiar constrins si santajat, care insira banalitati ori face chiar observatii favorabile „obiectivului", pina la informatorul zelos si malign, care „isi da in git" prietenii, isi „rade" rivalii, expliciteaza „sopirlele" din textele unora pe care pare sa-i invidieze, antipatizeze etc. Voi reveni cindva la acest subiect, cu exemple si nume in clar. Pina atunci, as evidentia negativ doar trei informatori; ei au executat ani la rind ordine precise, au cules si furnizat informatii, evaluari si interpretari detaliate atit de apreciate, incit erau preluate aproape literal de Securitate si inspirau note marginale entuziaste ale ofiterilor: „Florescu" (Florin Predescu), „Spiridon" (George Pinzaru) si „Ionescu" (Constantin Romanescu)», scrie Sorin Antohi in articolul aparut in „Timpul", in noiembrie 2007.
Nunta lui Dan Petrescu, in raportul unui psihiatru
Notele furnizate de „Ionescu" surprind prin acuratetea, spiritul analitic si talentul de critic literar, dupa cum remarca si Sorin Antohi. Chiar daca profesorul Romanescu neaga ca s-ar fi ascuns in spatele numelui „Ionescu", este cert ca notele informative sint scrise de un psihiatru, la persoana intii, iar in anturajul tinerilor disidenti, dupa cum spun acestia, nu s-a aflat nici un alt psihiatru in afara lui Romanescu.
„Ionescu" a relatat Securitatii atit detalii sau episoade din viata privata a disidentilor in apropierea carora se afla, cit si analize de text din revistele „Opinia studenteasca" si „Dialog", demascind „sopirlele" si aluziile subtile pe care autorii, cu precadere Dan Petrescu, incercau sa le strecoare prin sita deasa a cenzurii. Se pare ca aceste note semnate de „Ionescu" in anii '82 - '83, au fost inglobate ulterior in „Dosarul de urmarire informativa nr. 2800 privind «Cameleonii»", deschis la 23 ianuarie 1984.
O prima nota este din 4 noiembrie 1982, data la care a fost primita de capitalul Florin Vezeteu de la sursa Ionescu, si relateaza petrecerea de la casatoria lui Dan Petrescu si Tereza Culianu. „O prima festivitate, care a avut loc la Casa Casatoriilor, a grupat pe la orele 10.30 un numar de invitati, relativ redus, dintre care consemnez: sotii Antonesei, sotii Dinu Gheorghiu (psiholog la acelasi centru cu Antonesei, lucrind ca psiholog la o cresa), sotii Alex. Calinescu, un domn strain cu sotia, pe care l-am cunoscut atunci, recomandindu-se Mathieu (nu stiu nici acum grafia corecta a numelui) precum si altii mai greu de particularizat in multimea foarte deasa, care astepta la rind ceremoniile. (...)", scrie „Ionescu".
Apoi, autorul notei insista pe petrecerea care a urmat dupa amiaza, la locuinta familiei Culianu si care s-a intins pina noaptea, la 11,30. „Au participat aici: cei doi lectori de limba franceza, primul, citat mai sus, vazut si in dimineata respectiva, insotit de sotia sa, al doilea, pe care nu l-am remarcat, fiind fixat de o anumita persoana (...). Sotii Antonesei, Luca Pitu, sotia lui Mihai Ursachi, Ana Cojan (pe care am cunoscut-o aici), mai multe doamne in virsta, rudele Terezei Culianu si ale lui Dan Petrescu, printre care doamna doctor Bogdan, pensionara, medic anatomo-patolog, un tinar (...)al carui nume nu-l stiu si un tinar student care si el mi-a spus doar ca este pacientul meu si ca eu trebuie sa-i retin numele, nu el sa mi se prezinte. (Acelasi tinar peste putin timp a inceput sa caute un subiect psihiatric"...).
Apoi, „Ionescu" continua ca lectorii francezi au fost „intretinuti mai tot timpul de Alexandru Calinescu, Dan Antonesei, Dinu Gheorghe si mai putin de Luca Pitu si Tereza Culianu". (N.r. - probabil s-a gresit numele lui Liviu Antonesei si Mihai Dinu Gheorghiu). In nota se mai relateaza despre caracterul discutiilor purtate: „Dan Antonesei a exclamat despre subsemnatul «un psihiatru, dar nu unul represiv», la care eu raspunzind ca dupa cite stiu, la noi nu se practica represiunea psihiatrica. Mi-a spus ca stie si el asta, dar ca doar la Socola nu, dar la Poiana Mare si Petru Groza este altceva".
Autorul marturiseste ca este „frapat de nivelul de informatii de care dispun acesti domni", "informatia lor cu privire la lumea literar-artistica". „Cred ca acesti tineri stiu tot ceea ce ar putea interesa pe oricine ar fi interesat sa reflecteze - mai ales negativ - viata culturala romaneasca de astazi. Acest cineva ar trebui doar sa asculte si ar fi suficient o afectiune deosebita pare ca ii leaga pe cei doi lectori pe Alex. Calinescu, cunoscut de mine prin repetate vizite pe care le face prof. Brinzei la spitalul Socola".
"Domnul Romanescu ne vizita foarte des"
Dan Petrescu nu are nici o indoiali. In spatele turnatorului "Ionescu“ se afla Constantin Romanescu
Nota din care am consemnat mai sus este, fara nici un dubiu, scrisa de Constantin Romanescu - sustin Tereza si Dan Petrescu, precum si Liviu Antonesei. Primul argument este ca profesorul Romanescu a fost singurul psihiatru prezent la petrecerea pe care o descrie informatorul „Ionescu". Apoi, notiunea de „psihiatrie represiva" - isi amintesc sotii Petrescu - a fost un subiect de discutii vesele intre acestia si Constantin Romanescu, pe parcursul mai multor intilniri. „Domnul Romanescu ne vizita foarte des, cel putin o data pe saptamina, in acea perioada", spune Tereza Petrescu. Profesorul Romanescu confirma ca a fost la petrecerea de dupa casatoria sotilor Petrescu, dar neaga ca ar fi dat note despre acesta si ca i-ar fi vizitat des, spunind ca dimpotriva ar fi incercat sa-i evite.
Singura legatura dintre Constantin Romanescu si Securitate, sustine Romanescu, a constat in vizitele pe care diversi ofiteri de Securitate le faceau la Spitalul Socola. „Intr-o zi, dupa ce l-am internat la Socola pe Dan Petrescu, m-am trezit cu doi securisti, unul de la Bucuresti, iar altul din Iasi, anume Mihai Botarlan, care m-au intrebat ce e cu dinsul. Le-am spus: «puteti sa ma acuzati de abuz in serviciu, dar eu l-am internat pentru ca e necajit». Apoi securistii au inceput sa ma santajeze. Fiul meu nu cred ca terminase inca Medicina, stiam ca vrea sa plece din tara. La un moment dat, Botarlan a venit la mine si mi-a spus ca fiul meu si prietena lui se afla intr-o camera de hotel din Bucuresti, de unde vor fugi din tara si ca platise niste tigani sa-i treaca frontiera. Mi-au spus ca au fost cazuri cind tiganii luau banii, iar apoi ii omorau pe drum pe fugari. M-am speriat si m-am dus dupa fiul meu. In fine, fiul meu nu a mai plecat atunci. Din acel moment insa, eu am avut fata de Botarlan o obligatie. Cine ar mai fi facut pentru mine asa ceva?", spune Romanescu.
El marturiseste ca a vorbit de mai multe ori cu acesta despre Dan Petrescu, fara a-l turna insa. „Botarlan mi-a aratat niste documente foarte compromitatoare despre Dan Petrescu, care erau autentice. Mi-a spus sa ma feresc de el pentru ca e omul Securitatii. Chiar am inceput sa ma tem de el, dupa aceea si am incercat sa-i evit. Si sint convins ca si Dan Petrescu si-a dat seama de asta. Mai mult, am trimis un pacient de-al meu la Dan Petrescu sa-i spuna sa se fereasca de mine. Ironia face ca am aflat ca acel pacient pe care eu il salvasem, era si el agentul Securitatii", spune Constantin Romanescu.
„Este cunoscuta aceasta tactica a Securitatii de a discredita si de a induce frica, de a spune ca de fapt omul vizat e omul lor, e omul periculos. Dar nu am avut deloc senzatia ca Domnul Romanescu ne-a evitat. Dimpotriva", a replicat Dan Petrescu.
Demasca "sopirlele" din revistele studentesti
O nota transmisa capitanului de Securitate Florin Vezeteu de sursa Ionescu la data de 17.01.1983, reprezinta o analiza minutioasa, aproape un eseu critic, pe marginea revistei „Opinia studenteasca". Autorul remarca faptul ca revista avea doua parti distincte: „a) o parte - primele sase pagini - de aspect foarte conventional, fara o anume personalitate; si b) o a doua parte, cu totul opusa ca stil si continut, incluzind articole - eseuri, recenzii, studii - cu o anume adresa subinteleasa".
In continuare, pe parcursul a cinci pagini, Ionescu analizeaza articolelele atragind atentia asupra subtextului si aluziilor din cuprinsul lor. „Uneori, prin unele interviuri mai ales (profesorul Vaideanu, profesorul Baran) se realizeaza texte interesante cu evident potential educativ si chiar estetic. Alteori, pe marginea unor note cu aspect oarecare (privind mai ales viata studenteasca), se insereaza insa fotografii care, in stilul in care au fost montate constituie, fara indoiala, un material aluziv, ironic, de natura parca a contrazice textul (de exemplu in nr. 8/6/82/pagina 4)", scrie in prima pagina a notei informative.
Mai departe, informatorul Ionescu se refera la articolul lui Luca Pitu din nr 2/1982, intitulat „Reintoarcerea la soacra", „care pare a detine un limbaj cu totul special, opac, alcatuit parca in mod ostentativ, cu referiri foarte bogate la texte si autori numai straini, facut anume pentru a-i cauta un inteles ascuns printre rinduri (...)". Apoi, este comentat un articol din numarul 4 al „Opiniei studentesti", unde Dan Petrescu „incepe o lunga serie eseistica «Tentatiile anonimatului» cu evidenta adresa (...)", prin care autorul „lasa impresia ca se foloseste de paginile primitoarei reviste pentru a spune ceva mai mult decit poate spune, invocind nume celebre, de la Mircea Eliade la H. Marcuse".
Insistind pe episodul II din „Tentatiile anonimatului", Ionescu remarca la Dan Petrescu „legende cu tilc spre exemplu aceea a revolutiei nivelatoare, sau anecdote ca aceea privind pe tiranul din Milet care raspunzind cum trebuie guvernata o tara a aratat spre citeva spice de griu care, mai inalte decit restul ogorului,vor fi nivelate etc.etc, sugerind, de altfel, ca revolutia este totdeauna discutabila etc.etc". In concluzia aceleiasi informari, Ionescu spune: „Probabil ca analizarea acestor articole de catre specialistii in presa si in literatura, ca si de politologie, va putea stabili in mod just si implicit de nuantat, toate aspectele care sint implicate de aceste articole".
O nota de-a lui Ionescu avea atasata o pagina a revistei cu o dedicatie a lui Petrescu pentru Romanescu
Desi Tereza si Dan Petrescu precum si Liviu Antonesei sustin ca nota de mai sus ii apartine lui Constantin Romanescu, acesta din urma sustine acum ca nu a citit in viata lui revistele „Opinia studenteasca" si „Dialog", deci nu avea cum sa le comenteze. „Eu citeam «Symposion», o revista care era mai buna decit «Dialog» si care a fost desfiintata de Securitate in urma unor articole scrise de mine si de Valeriu Rusu", spune Constantin Romanescu.
„Este incredibil. Domnul Romanescu venea cel putin o data pe saptamina la noi si imprumuta carti si reviste Opinia si Dialog, pe care apoi le ducea la Securitate. In documentele CNSAS, la notele semnate de Ionescu erau atasate copii dupa pagini ale revistelor pe care le avea de la noi. Unele copii aveau chiar adaugiri cu pixul facute de mine, ale unor pasaje care fusesera scoase de cenzura. O parte din sopirlele pe care d-l Romanescu le spune in notele informative le stia chiar de la mine, eu i le spusesem. Mai mult, pe o pagina care se afla in copie atasata la o nota informativa a lui Ionescu, anume pagina 10 a Opiniei Studentesti, nr. 5/1982, deasupra titlului articolului meu «Tentatiile anonimatului» se afla o dedicatie scrisa de mina mea: «Domnului profesor R.(n.r. - numele intreg este acoperit cu tus de CNSAS), precursor sagace al venturianismului, din partea unui umil continuator». Venturianismul era un subiect de disputa amicala si vesela intre mine si d-l Romanescu", explica Dan Petrescu.
"Comportament schizoid"
O alta nota a lui Ionescu, datind din 14 februarie 1983, face referire la unele proiecte ale lui Dan Petrescu - publicarea unui volum de eseuri „Tentatiile anonimatului" si chiar o ipotetica emigrare - relatiile si sustinerea sa de catre Alexandru Calinescu, care era foarte apreciat de lectorii straini, pregatirea aniversarii la Bucuresti a revistelor studentesti iesene si cartile
de autori straini pe care Dan Petrescu le are acasa. De altfel, tot despre cartile straine raporteaza Ionescu la data de 22 februarie 1983. Erau carti „cu caracter politic, oarecum sau direct ostil". „In ultimele zile, in acelasi spirit de ostilitate si rezistenta mascata, Liviu Antonesei, Cangeopol si inca cineva (nu am retinut numele) au contractat la Ed. Litera la Bucuresti un volum intitulat sugestiv «saloanele noptii».
In fata negarii profesorului Romanescu, Dan Petrescu vine cu urmatorul comentariu. „Prof. Romanescu acuza, pe linga un comportament perfect schizoid complicat cu amnezii interesate, si o marcata tendinta la afabulatie - sper ca nu va ajunge la delir halucinatoriu si-si va administra singur, cu ultimele puteri, medicatia necesara. Si fiindca se arata atit de preocupat, cu ani in urma, de situarea noastra in raport cu cimpul muncii, poate n-ar fi rau sa-si aplice si putina ergoterapie".
Supravegherea a continuat
Notele furnizate Securitatii de Ionescu si de alti informatori ar fi putut contura in ochii securistilor imaginea unui grup disident inchegat la Iasi. Turnatoriile au avut, probabil, rolul lor in episodul din 18 mai 1983, cind peste 20 de tineri, intre care Alexandru Calinescu, Liviu Antonesei, Dan Petrescu, Luca Pitu, Dan Alexe, au fost perchezitionati de Securitate la 6 dimineata si supusi zile la rind unor interminabile interogatorii.
Misiunea a fost condusa de insusi ministrul de interne, Tudor Postelnicu. Casele disidentilor au fost intoarse pe dos in cautarea „probelor incriminatoare". Terezei Culianu - pe atunci asistenta la Litere - si lui Dan Petrescu (fost profesor, la acel moment de doi ani somer si cronicar literar la Dialog) - cel care in scrisoarea catre cumnatul sau Ioan Petru Culianu, confiscata de Securitate, ridiculiza tracomania regimului, li s-a confiscat tot ceea ce suna „ciudat" la urechile anchetatorilor: carti de Soljenitin, casete cu emisiuni ale Europei Libere, „Brazde peste haturi - roman foileton al colectivizarii" - pe care Dan Petrescu il scria impreuna cu Sorin Antohi si Luca Pitu.
Dupa actiunea din 18 mai, Alexandru Calinescu a fost debarcat de la conducerea revistei Dialog si inlocuit cu Andrei Hoisie, despre care s-a dovedit ulterior ca a facut politie politica. Supravegherea disidentilor a continuat si dupa 1983. „In prezent, se continua urmarirea legaturilor apropiate a sus-numitului (n.r. lectorul francez Jean Noel Mathieu, declarat persoana indezirabila pentru R.S.Romania) respectiv sotii Petrescu care desi au fost avertizati in anul 1983, nu au renuntat la actiunile lor", se specifica intr-un raport semnat de Constantin Ciurlau, loctiitor Sef Securitate, la 14 martie 1984, inaintat Directiei Securitatii Statului la Bucuresti.
Grupul disidentilor ieseni si-a radicalizat actiunile in 1988-1989. Pe 10 octombrie 1989, cind din apartamentul lui Filip Raduti din Nicolina a fost sunat de Neculai Constantin Munteanu, Dan Petrescu, pe atunci in greva foamei, era primul roman care vorbea in direct la Radio Europa Libera. Lansase de curind Apelul impotriva realegerii lui Ceausescu, semnat de aproximativ 20 de persoane din mai multe zone ale tarii, intre care Doina Cornea (Cluj), Liviu Antonesei, Al. Tacu, Eugen Amarandei, Gabriela Iavolschi, Filip Raduti, Luca Pitu (Iasi), Mariana Marin, Gabriel si Virginia Stanescu (Bucuresti), Gina Sampalean (Blaj), Liviu Ioan Stoiciu (Focsani.
Plan de masuri strict secret
Celor care le spune acum, asemenea lui Constantin Romanescu, ca era mai usor sa fii disident decit simplu angajat, Dan Petrescu le adreseaza intrebarea de ce nu au imbratisat si ei disidenta, daca ar fi dus-o mai bine. Iar acelora care spun ca disidenta lui a fost sustinuta de Securitate si ca fara aprobarea tacita a Securitatii nu ar fi putut vorbi in direct la Europa Libera, Dan Petrescu le spune ca Securitatea nu putea controla
in acelasi timp toate telefoanele din Romania.
Mai mult, un document clasificat drept „strict secret", datat din octombrie 1989 si elaborat de Securitate, atesta un plan de masuri impotriva anturajului lui Dan Petrescu, masuri care, sustine el, urma sa se incheie cu lichidarea
lor fizica, daca n-ar fi venit „revolutia din decembrie".
Nota mai sus mentionata arata ca Securitatea nu controlase convorbirile telefonice in strainatate si la Europa Libera. „Controlul inregistrarilor din sistemul DIANA a relevat ca s-au efectuat 4 convorbiri la acest post telefonic (n.r. din casa lui Filip Raduti), respectiv la 9,10 si 11 octombrie cu Jean Noel Stern, redactor la ziarul Liberation, Dorin Tudoran de la Vocea Americii (de doua ori) si o femeie din Paris (...)".
Ca urmare, Securitatea intensificase „masuri similare de filaj, blocare a contactelor si comunicarilor telefonice". In cazul in care grupul continua actiunile, Securitatea urma sa mai intreprinda si alte masuri represive. Printre acestea, „luarea in lucru de catre securitatile teritoriale a tuturor elementelor „ care intentionau sa intre in legatura cu Dan Petrescu, stimularea ideii de a pleca din tara, schimbarea locului de munca al Terezei Petrescu „urmind sa fie mutata intr-o localitate de pe raza judetului Iasi", adresarea de scrisori posturilor Europa Libera si Vocea Americii in care sa il compromita pe Dan Petrescu si „selectionarea unor persoane cu posibilitati care sa publice in presa materiale de discreditare a lui". Din aceleasi masuri face parte si instalarea unui dispozitiv de supraveghere la domiciliul familiei Petrescu. Toate acestea aveau drept scop final „contracararea si neutralizarea lui si a legaturilor sale".
Prezent ieri in redactia ziarului nostru, profesorul Constantin Romanescu a spus: "M-am intilnit zilele trecute cu cineva pe strada care mi-a spus «esti Balaceanu-Stolnici»“. Profesorul s-a intors apoi catre noi: "Sint Balaceanu. Cine altcineva pot sa fiu?“
Deconspirarea colaboratorilor Securitatii lui Ceausescu a oferit suprize uriase. Politicieni ce pareau fara pata, precum Mona Musca, intelectuali de vita veche ce s-au constituit in modele si repere morale ale neamului, precum boierul Constantin Balaceanu Stolnici, figuri luminoase asociate disidentei anticomuniste, precum Sorin Antohi si Andrei Corbea Hoisie, s-au dovedit turnatori cu grade mai mari sau mai mici de vinovatie. Demascarea complicitatii lor a produs
rumoare.
„Ziarul de Iasi" prezinta astazi un alt caz uluitor, care a tulburat de peste o luna mediile intelectuale din Iasi si nu numai. Constantin Romanescu, profesor universitar la Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa", reputat psihiatru al Spitalului Socola, rafinat intelectual, subtil scriitor, cunoscut drept o personalitate cu valori morale si principii solide, este acuzat de disidentii ieseni ca i-a turnat la Securitate. Ei spun ca profesorul Romanescu ii vizita adesea acasa, le cerea cu imprumut carti interzise si reviste „Opinia Studenteasca" si „Dialog", unde tinerii opozanti de atunci scriau articole cu mesaj codificat, dupa care scria note informative la Securitate sub pseudonimul „Ionescu".
„Ne-a turnat tocmai Mecena al nostru", spune ironic-amar Dan Petrescu, liderul Grupului disident de la Iasi. Constantin Romanescu neaga tradarea din trecutul sau, spunind ca are convingerea ca este la fel de nevinovat ca si Balaceanu Stolnici.
„Pe vremea regimului comunist, era mai greu de trait ca simplu angajat, asa cum eram eu, decit ca disident, sa stiti...", ne-a spus Constantin Romanescu. In anii '80, profesorul Romanescu vizita destul de des locuinta disidentilor ieseni Dan Petrescu si Tereza Culianu Petrescu, dupa cum sustin acestia din urma.
Se cunoscusera prin 1982, cind Dan Petrescu - deja cunoscut ca opozant alaturi de ceilalti tineri ce gravitau in jurul revistelor „Opinia Studenteasca" si „Dialog" - Liviu Antonesei, Luca Pitu, Alexandru Calinescu, Sorin Antohi (ultimul fiind si urmarit si urmaritor) - avea nevoie de un certificat medical.
Constantin Romanescu l-a ajutat atunci si l-a internat la Spitalul Socola. „M-a pus in legatura cu domnul Romanescu un medic din Botosani, unde fusesem profesor si de unde venisem recent la Iasi", isi aminteste Dan Petrescu. „Am riscat atunci. L-am internat la sectia de minori. Securitatea venea sa se intereseze regulat de Dan Petrescu", spune la rindul sau Constantin Romanescu, spunind insa ca nu a dat vreodata note informative impotriva fostului sau pacient.
"Sintem siguri in proportie de 300% ca Ionescu este Romanescu"
Cu toate acestea, in arhiva Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), exista documente care atesta ca un psihiatru iesean ii turna cu regularitate pe disidentii ieseni. Ele sint semnate cu numele de cod „Ionescu" si provin din perioada noiembrie 1982 - februarie 1983, care coincide cu inceputul relatiei de amicitie intre familia Petrescu si Constantin Romanescu. „Sintem siguri in proportie de 300% ca Ionescu este acelasi cu profesorul Romanescu", spun Tereza si Dan Petrescu.
Aceeasi certitudine o are si Liviu Antonesei, aprobat fiind si de Alexandru Calinescu, care pina in 1983, cind avea sa fie debarcat de Securitate, era director al revistei „Dialog", publicatia tinerilor opozanti de la Iasi. Primul care a facut insa identificarea „Ionescu - Romanescu" a fost Sorin Antohi.
Dupa confesiunea socanta data publicitatii in anul 2006, cind recunostea ca facuse pactul cu Securitatea, Sorin Antohi a solicitat CNSAS alte documente referitoare la persoana sa. „Dupa un an, pe 20.09. 2007, CNSAS mi-a raspuns: „va aducem la cunostinta ca, potrivit solicitarii dumneavoastra, s-au copiat
1.685 de pagini", relata Sorin Antohi intr-un articol publicat in revista „Timpul", in noiembrie 2007.
Intrucit a constatat ca multe din paginile primite de la CNSAS nu il priveau direct, iar altele nici macar tangential, ci ii aveau in vedere mai degraba pe disidentii ieseni Tereza si Dan Petrescu, Liviu Antonesei, Luca Pitu, Alexandru Calinescu, Antohi le-a trimis acestora documentele. Nu inainte insa de a le studia si de a identifica o parte dintre cei care ii turnasera.
«Pe unii i-am identificat usor. O tipologie schematica se poate stabili rapid, mergind de la informatorul ocazional si superficial, probabil chiar constrins si santajat, care insira banalitati ori face chiar observatii favorabile „obiectivului", pina la informatorul zelos si malign, care „isi da in git" prietenii, isi „rade" rivalii, expliciteaza „sopirlele" din textele unora pe care pare sa-i invidieze, antipatizeze etc. Voi reveni cindva la acest subiect, cu exemple si nume in clar. Pina atunci, as evidentia negativ doar trei informatori; ei au executat ani la rind ordine precise, au cules si furnizat informatii, evaluari si interpretari detaliate atit de apreciate, incit erau preluate aproape literal de Securitate si inspirau note marginale entuziaste ale ofiterilor: „Florescu" (Florin Predescu), „Spiridon" (George Pinzaru) si „Ionescu" (Constantin Romanescu)», scrie Sorin Antohi in articolul aparut in „Timpul", in noiembrie 2007.
Nunta lui Dan Petrescu, in raportul unui psihiatru
Notele furnizate de „Ionescu" surprind prin acuratetea, spiritul analitic si talentul de critic literar, dupa cum remarca si Sorin Antohi. Chiar daca profesorul Romanescu neaga ca s-ar fi ascuns in spatele numelui „Ionescu", este cert ca notele informative sint scrise de un psihiatru, la persoana intii, iar in anturajul tinerilor disidenti, dupa cum spun acestia, nu s-a aflat nici un alt psihiatru in afara lui Romanescu.
„Ionescu" a relatat Securitatii atit detalii sau episoade din viata privata a disidentilor in apropierea carora se afla, cit si analize de text din revistele „Opinia studenteasca" si „Dialog", demascind „sopirlele" si aluziile subtile pe care autorii, cu precadere Dan Petrescu, incercau sa le strecoare prin sita deasa a cenzurii. Se pare ca aceste note semnate de „Ionescu" in anii '82 - '83, au fost inglobate ulterior in „Dosarul de urmarire informativa nr. 2800 privind «Cameleonii»", deschis la 23 ianuarie 1984.
O prima nota este din 4 noiembrie 1982, data la care a fost primita de capitalul Florin Vezeteu de la sursa Ionescu, si relateaza petrecerea de la casatoria lui Dan Petrescu si Tereza Culianu. „O prima festivitate, care a avut loc la Casa Casatoriilor, a grupat pe la orele 10.30 un numar de invitati, relativ redus, dintre care consemnez: sotii Antonesei, sotii Dinu Gheorghiu (psiholog la acelasi centru cu Antonesei, lucrind ca psiholog la o cresa), sotii Alex. Calinescu, un domn strain cu sotia, pe care l-am cunoscut atunci, recomandindu-se Mathieu (nu stiu nici acum grafia corecta a numelui) precum si altii mai greu de particularizat in multimea foarte deasa, care astepta la rind ceremoniile. (...)", scrie „Ionescu".
Apoi, autorul notei insista pe petrecerea care a urmat dupa amiaza, la locuinta familiei Culianu si care s-a intins pina noaptea, la 11,30. „Au participat aici: cei doi lectori de limba franceza, primul, citat mai sus, vazut si in dimineata respectiva, insotit de sotia sa, al doilea, pe care nu l-am remarcat, fiind fixat de o anumita persoana (...). Sotii Antonesei, Luca Pitu, sotia lui Mihai Ursachi, Ana Cojan (pe care am cunoscut-o aici), mai multe doamne in virsta, rudele Terezei Culianu si ale lui Dan Petrescu, printre care doamna doctor Bogdan, pensionara, medic anatomo-patolog, un tinar (...)al carui nume nu-l stiu si un tinar student care si el mi-a spus doar ca este pacientul meu si ca eu trebuie sa-i retin numele, nu el sa mi se prezinte. (Acelasi tinar peste putin timp a inceput sa caute un subiect psihiatric"...).
Apoi, „Ionescu" continua ca lectorii francezi au fost „intretinuti mai tot timpul de Alexandru Calinescu, Dan Antonesei, Dinu Gheorghe si mai putin de Luca Pitu si Tereza Culianu". (N.r. - probabil s-a gresit numele lui Liviu Antonesei si Mihai Dinu Gheorghiu). In nota se mai relateaza despre caracterul discutiilor purtate: „Dan Antonesei a exclamat despre subsemnatul «un psihiatru, dar nu unul represiv», la care eu raspunzind ca dupa cite stiu, la noi nu se practica represiunea psihiatrica. Mi-a spus ca stie si el asta, dar ca doar la Socola nu, dar la Poiana Mare si Petru Groza este altceva".
Autorul marturiseste ca este „frapat de nivelul de informatii de care dispun acesti domni", "informatia lor cu privire la lumea literar-artistica". „Cred ca acesti tineri stiu tot ceea ce ar putea interesa pe oricine ar fi interesat sa reflecteze - mai ales negativ - viata culturala romaneasca de astazi. Acest cineva ar trebui doar sa asculte si ar fi suficient o afectiune deosebita pare ca ii leaga pe cei doi lectori pe Alex. Calinescu, cunoscut de mine prin repetate vizite pe care le face prof. Brinzei la spitalul Socola".
"Domnul Romanescu ne vizita foarte des"
Dan Petrescu nu are nici o indoiali. In spatele turnatorului "Ionescu“ se afla Constantin Romanescu
Nota din care am consemnat mai sus este, fara nici un dubiu, scrisa de Constantin Romanescu - sustin Tereza si Dan Petrescu, precum si Liviu Antonesei. Primul argument este ca profesorul Romanescu a fost singurul psihiatru prezent la petrecerea pe care o descrie informatorul „Ionescu". Apoi, notiunea de „psihiatrie represiva" - isi amintesc sotii Petrescu - a fost un subiect de discutii vesele intre acestia si Constantin Romanescu, pe parcursul mai multor intilniri. „Domnul Romanescu ne vizita foarte des, cel putin o data pe saptamina, in acea perioada", spune Tereza Petrescu. Profesorul Romanescu confirma ca a fost la petrecerea de dupa casatoria sotilor Petrescu, dar neaga ca ar fi dat note despre acesta si ca i-ar fi vizitat des, spunind ca dimpotriva ar fi incercat sa-i evite.
Singura legatura dintre Constantin Romanescu si Securitate, sustine Romanescu, a constat in vizitele pe care diversi ofiteri de Securitate le faceau la Spitalul Socola. „Intr-o zi, dupa ce l-am internat la Socola pe Dan Petrescu, m-am trezit cu doi securisti, unul de la Bucuresti, iar altul din Iasi, anume Mihai Botarlan, care m-au intrebat ce e cu dinsul. Le-am spus: «puteti sa ma acuzati de abuz in serviciu, dar eu l-am internat pentru ca e necajit». Apoi securistii au inceput sa ma santajeze. Fiul meu nu cred ca terminase inca Medicina, stiam ca vrea sa plece din tara. La un moment dat, Botarlan a venit la mine si mi-a spus ca fiul meu si prietena lui se afla intr-o camera de hotel din Bucuresti, de unde vor fugi din tara si ca platise niste tigani sa-i treaca frontiera. Mi-au spus ca au fost cazuri cind tiganii luau banii, iar apoi ii omorau pe drum pe fugari. M-am speriat si m-am dus dupa fiul meu. In fine, fiul meu nu a mai plecat atunci. Din acel moment insa, eu am avut fata de Botarlan o obligatie. Cine ar mai fi facut pentru mine asa ceva?", spune Romanescu.
El marturiseste ca a vorbit de mai multe ori cu acesta despre Dan Petrescu, fara a-l turna insa. „Botarlan mi-a aratat niste documente foarte compromitatoare despre Dan Petrescu, care erau autentice. Mi-a spus sa ma feresc de el pentru ca e omul Securitatii. Chiar am inceput sa ma tem de el, dupa aceea si am incercat sa-i evit. Si sint convins ca si Dan Petrescu si-a dat seama de asta. Mai mult, am trimis un pacient de-al meu la Dan Petrescu sa-i spuna sa se fereasca de mine. Ironia face ca am aflat ca acel pacient pe care eu il salvasem, era si el agentul Securitatii", spune Constantin Romanescu.
„Este cunoscuta aceasta tactica a Securitatii de a discredita si de a induce frica, de a spune ca de fapt omul vizat e omul lor, e omul periculos. Dar nu am avut deloc senzatia ca Domnul Romanescu ne-a evitat. Dimpotriva", a replicat Dan Petrescu.
Demasca "sopirlele" din revistele studentesti
O nota transmisa capitanului de Securitate Florin Vezeteu de sursa Ionescu la data de 17.01.1983, reprezinta o analiza minutioasa, aproape un eseu critic, pe marginea revistei „Opinia studenteasca". Autorul remarca faptul ca revista avea doua parti distincte: „a) o parte - primele sase pagini - de aspect foarte conventional, fara o anume personalitate; si b) o a doua parte, cu totul opusa ca stil si continut, incluzind articole - eseuri, recenzii, studii - cu o anume adresa subinteleasa".
In continuare, pe parcursul a cinci pagini, Ionescu analizeaza articolelele atragind atentia asupra subtextului si aluziilor din cuprinsul lor. „Uneori, prin unele interviuri mai ales (profesorul Vaideanu, profesorul Baran) se realizeaza texte interesante cu evident potential educativ si chiar estetic. Alteori, pe marginea unor note cu aspect oarecare (privind mai ales viata studenteasca), se insereaza insa fotografii care, in stilul in care au fost montate constituie, fara indoiala, un material aluziv, ironic, de natura parca a contrazice textul (de exemplu in nr. 8/6/82/pagina 4)", scrie in prima pagina a notei informative.
Mai departe, informatorul Ionescu se refera la articolul lui Luca Pitu din nr 2/1982, intitulat „Reintoarcerea la soacra", „care pare a detine un limbaj cu totul special, opac, alcatuit parca in mod ostentativ, cu referiri foarte bogate la texte si autori numai straini, facut anume pentru a-i cauta un inteles ascuns printre rinduri (...)". Apoi, este comentat un articol din numarul 4 al „Opiniei studentesti", unde Dan Petrescu „incepe o lunga serie eseistica «Tentatiile anonimatului» cu evidenta adresa (...)", prin care autorul „lasa impresia ca se foloseste de paginile primitoarei reviste pentru a spune ceva mai mult decit poate spune, invocind nume celebre, de la Mircea Eliade la H. Marcuse".
Insistind pe episodul II din „Tentatiile anonimatului", Ionescu remarca la Dan Petrescu „legende cu tilc spre exemplu aceea a revolutiei nivelatoare, sau anecdote ca aceea privind pe tiranul din Milet care raspunzind cum trebuie guvernata o tara a aratat spre citeva spice de griu care, mai inalte decit restul ogorului,vor fi nivelate etc.etc, sugerind, de altfel, ca revolutia este totdeauna discutabila etc.etc". In concluzia aceleiasi informari, Ionescu spune: „Probabil ca analizarea acestor articole de catre specialistii in presa si in literatura, ca si de politologie, va putea stabili in mod just si implicit de nuantat, toate aspectele care sint implicate de aceste articole".
O nota de-a lui Ionescu avea atasata o pagina a revistei cu o dedicatie a lui Petrescu pentru Romanescu
Desi Tereza si Dan Petrescu precum si Liviu Antonesei sustin ca nota de mai sus ii apartine lui Constantin Romanescu, acesta din urma sustine acum ca nu a citit in viata lui revistele „Opinia studenteasca" si „Dialog", deci nu avea cum sa le comenteze. „Eu citeam «Symposion», o revista care era mai buna decit «Dialog» si care a fost desfiintata de Securitate in urma unor articole scrise de mine si de Valeriu Rusu", spune Constantin Romanescu.
„Este incredibil. Domnul Romanescu venea cel putin o data pe saptamina la noi si imprumuta carti si reviste Opinia si Dialog, pe care apoi le ducea la Securitate. In documentele CNSAS, la notele semnate de Ionescu erau atasate copii dupa pagini ale revistelor pe care le avea de la noi. Unele copii aveau chiar adaugiri cu pixul facute de mine, ale unor pasaje care fusesera scoase de cenzura. O parte din sopirlele pe care d-l Romanescu le spune in notele informative le stia chiar de la mine, eu i le spusesem. Mai mult, pe o pagina care se afla in copie atasata la o nota informativa a lui Ionescu, anume pagina 10 a Opiniei Studentesti, nr. 5/1982, deasupra titlului articolului meu «Tentatiile anonimatului» se afla o dedicatie scrisa de mina mea: «Domnului profesor R.(n.r. - numele intreg este acoperit cu tus de CNSAS), precursor sagace al venturianismului, din partea unui umil continuator». Venturianismul era un subiect de disputa amicala si vesela intre mine si d-l Romanescu", explica Dan Petrescu.
"Comportament schizoid"
O alta nota a lui Ionescu, datind din 14 februarie 1983, face referire la unele proiecte ale lui Dan Petrescu - publicarea unui volum de eseuri „Tentatiile anonimatului" si chiar o ipotetica emigrare - relatiile si sustinerea sa de catre Alexandru Calinescu, care era foarte apreciat de lectorii straini, pregatirea aniversarii la Bucuresti a revistelor studentesti iesene si cartile
de autori straini pe care Dan Petrescu le are acasa. De altfel, tot despre cartile straine raporteaza Ionescu la data de 22 februarie 1983. Erau carti „cu caracter politic, oarecum sau direct ostil". „In ultimele zile, in acelasi spirit de ostilitate si rezistenta mascata, Liviu Antonesei, Cangeopol si inca cineva (nu am retinut numele) au contractat la Ed. Litera la Bucuresti un volum intitulat sugestiv «saloanele noptii».
In fata negarii profesorului Romanescu, Dan Petrescu vine cu urmatorul comentariu. „Prof. Romanescu acuza, pe linga un comportament perfect schizoid complicat cu amnezii interesate, si o marcata tendinta la afabulatie - sper ca nu va ajunge la delir halucinatoriu si-si va administra singur, cu ultimele puteri, medicatia necesara. Si fiindca se arata atit de preocupat, cu ani in urma, de situarea noastra in raport cu cimpul muncii, poate n-ar fi rau sa-si aplice si putina ergoterapie".
Supravegherea a continuat
Notele furnizate Securitatii de Ionescu si de alti informatori ar fi putut contura in ochii securistilor imaginea unui grup disident inchegat la Iasi. Turnatoriile au avut, probabil, rolul lor in episodul din 18 mai 1983, cind peste 20 de tineri, intre care Alexandru Calinescu, Liviu Antonesei, Dan Petrescu, Luca Pitu, Dan Alexe, au fost perchezitionati de Securitate la 6 dimineata si supusi zile la rind unor interminabile interogatorii.
Misiunea a fost condusa de insusi ministrul de interne, Tudor Postelnicu. Casele disidentilor au fost intoarse pe dos in cautarea „probelor incriminatoare". Terezei Culianu - pe atunci asistenta la Litere - si lui Dan Petrescu (fost profesor, la acel moment de doi ani somer si cronicar literar la Dialog) - cel care in scrisoarea catre cumnatul sau Ioan Petru Culianu, confiscata de Securitate, ridiculiza tracomania regimului, li s-a confiscat tot ceea ce suna „ciudat" la urechile anchetatorilor: carti de Soljenitin, casete cu emisiuni ale Europei Libere, „Brazde peste haturi - roman foileton al colectivizarii" - pe care Dan Petrescu il scria impreuna cu Sorin Antohi si Luca Pitu.
Dupa actiunea din 18 mai, Alexandru Calinescu a fost debarcat de la conducerea revistei Dialog si inlocuit cu Andrei Hoisie, despre care s-a dovedit ulterior ca a facut politie politica. Supravegherea disidentilor a continuat si dupa 1983. „In prezent, se continua urmarirea legaturilor apropiate a sus-numitului (n.r. lectorul francez Jean Noel Mathieu, declarat persoana indezirabila pentru R.S.Romania) respectiv sotii Petrescu care desi au fost avertizati in anul 1983, nu au renuntat la actiunile lor", se specifica intr-un raport semnat de Constantin Ciurlau, loctiitor Sef Securitate, la 14 martie 1984, inaintat Directiei Securitatii Statului la Bucuresti.
Grupul disidentilor ieseni si-a radicalizat actiunile in 1988-1989. Pe 10 octombrie 1989, cind din apartamentul lui Filip Raduti din Nicolina a fost sunat de Neculai Constantin Munteanu, Dan Petrescu, pe atunci in greva foamei, era primul roman care vorbea in direct la Radio Europa Libera. Lansase de curind Apelul impotriva realegerii lui Ceausescu, semnat de aproximativ 20 de persoane din mai multe zone ale tarii, intre care Doina Cornea (Cluj), Liviu Antonesei, Al. Tacu, Eugen Amarandei, Gabriela Iavolschi, Filip Raduti, Luca Pitu (Iasi), Mariana Marin, Gabriel si Virginia Stanescu (Bucuresti), Gina Sampalean (Blaj), Liviu Ioan Stoiciu (Focsani.
Plan de masuri strict secret
Celor care le spune acum, asemenea lui Constantin Romanescu, ca era mai usor sa fii disident decit simplu angajat, Dan Petrescu le adreseaza intrebarea de ce nu au imbratisat si ei disidenta, daca ar fi dus-o mai bine. Iar acelora care spun ca disidenta lui a fost sustinuta de Securitate si ca fara aprobarea tacita a Securitatii nu ar fi putut vorbi in direct la Europa Libera, Dan Petrescu le spune ca Securitatea nu putea controla
in acelasi timp toate telefoanele din Romania.
Mai mult, un document clasificat drept „strict secret", datat din octombrie 1989 si elaborat de Securitate, atesta un plan de masuri impotriva anturajului lui Dan Petrescu, masuri care, sustine el, urma sa se incheie cu lichidarea
lor fizica, daca n-ar fi venit „revolutia din decembrie".
Nota mai sus mentionata arata ca Securitatea nu controlase convorbirile telefonice in strainatate si la Europa Libera. „Controlul inregistrarilor din sistemul DIANA a relevat ca s-au efectuat 4 convorbiri la acest post telefonic (n.r. din casa lui Filip Raduti), respectiv la 9,10 si 11 octombrie cu Jean Noel Stern, redactor la ziarul Liberation, Dorin Tudoran de la Vocea Americii (de doua ori) si o femeie din Paris (...)".
Ca urmare, Securitatea intensificase „masuri similare de filaj, blocare a contactelor si comunicarilor telefonice". In cazul in care grupul continua actiunile, Securitatea urma sa mai intreprinda si alte masuri represive. Printre acestea, „luarea in lucru de catre securitatile teritoriale a tuturor elementelor „ care intentionau sa intre in legatura cu Dan Petrescu, stimularea ideii de a pleca din tara, schimbarea locului de munca al Terezei Petrescu „urmind sa fie mutata intr-o localitate de pe raza judetului Iasi", adresarea de scrisori posturilor Europa Libera si Vocea Americii in care sa il compromita pe Dan Petrescu si „selectionarea unor persoane cu posibilitati care sa publice in presa materiale de discreditare a lui". Din aceleasi masuri face parte si instalarea unui dispozitiv de supraveghere la domiciliul familiei Petrescu. Toate acestea aveau drept scop final „contracararea si neutralizarea lui si a legaturilor sale".
Record de pensii private stabilit la Satu Mare
Dupa trei luni si jumatate de la lansarea campaniei
pentru pensiile private obligatorii, peste trei milioane de romani au aderat la un fond privat de pensii. Firmele care au oferit posibilitatea romanilor de a semna pentru o pensie privata obligatorie au aparut exact ca si ciupercile dupa ploaie, iar sumele investite in promovare au fost uriase. Cea mai importanta lupta pentru atragerea clientilor a fost data
insa de consultantii fondurilor de pensii. Unul dintre miile de consultanti nationali a batut recordul pe tara, cel putin asa a reiesit din cifrele comunicate la Bucuresti.
Angajata unei societati de profil din municipiul Satu Mare a reusit performanta ca in numai trei luni sa determine 2.700 de persoane sa adere la fondul de pensii pentru care lucreaza . Ea a declarat ca misiunea nu a fost usoara, pentru ca reusita a stat in echipa cu care a lucrat
Erszebet Herczeg, consultant senior agentie Satu Mare, a spus ca ”secretul a fost echipa formata de mine, pentru ca de la inceput mi-am dat seama ca este vorba de o munca
titanica”.
La un asemenea volum de polite incheiate, dupa cum era si firesc, directorul sucursalei din Satu Mare, Andrei Bako, nu a putut decat sa vina cu laude. Suma castigata a fost consistenta, chiar daca s-a impartit la mai multe
persoane. Bako crede ca ambitia colegei a facut posbila stabilirea unui asemenea record, insa, firesc, au contat si banii care s-au putut obtine in timp scurt.
Procesul de aderare va ajunge la final pe 17 ianuarie, data dupa care persoanele cu varsta de pana in 35 de ani care nu si-au ales un fond de pensii private obligatorii vor fi repartizate aleatoriu uneia dintre societati.
Conform datelor Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari
Sociale (CNPAS), in jur de 3,5 milioane de persoane ar trebui sa participe la pensiile private obligatorii (Pilonul II). Contributia initiala va fi de 2%, iar apoi va creste procentual pana la 6%.
In cazul in care care anumite fonduri de pensii nu intrunesc un numar minim de 50.000 de participanti la trei ani de la prima colectare, li se va retrage autorizatia de functionare, iar participantii vor fi instiintati si vor avea posibilitatea sa se transfere la oricare dintre fondurile de pe piata, fara niciun cost. Cei care vor dori sa se transfere la alt fond mai devreme de doi ani de la data aderarii trebuie sa stie ca ar putea plati o penalizare de transfer, care nu poate fi mai mare de 5%.
In cazul in care angajatul doreste sa-si retraga acea suma din cont inainte de pensionare, acest lucru nu va fi posibil. Daca persoana care cotizeaza decedeaza inainte de pensie, contributia le va reveni mostenitorilor. Pensia se poate lasa mostenire prin testament.
pentru pensiile private obligatorii, peste trei milioane de romani au aderat la un fond privat de pensii. Firmele care au oferit posibilitatea romanilor de a semna pentru o pensie privata obligatorie au aparut exact ca si ciupercile dupa ploaie, iar sumele investite in promovare au fost uriase. Cea mai importanta lupta pentru atragerea clientilor a fost data
insa de consultantii fondurilor de pensii. Unul dintre miile de consultanti nationali a batut recordul pe tara, cel putin asa a reiesit din cifrele comunicate la Bucuresti.
Angajata unei societati de profil din municipiul Satu Mare a reusit performanta ca in numai trei luni sa determine 2.700 de persoane sa adere la fondul de pensii pentru care lucreaza . Ea a declarat ca misiunea nu a fost usoara, pentru ca reusita a stat in echipa cu care a lucrat
Erszebet Herczeg, consultant senior agentie Satu Mare, a spus ca ”secretul a fost echipa formata de mine, pentru ca de la inceput mi-am dat seama ca este vorba de o munca
titanica”.
La un asemenea volum de polite incheiate, dupa cum era si firesc, directorul sucursalei din Satu Mare, Andrei Bako, nu a putut decat sa vina cu laude. Suma castigata a fost consistenta, chiar daca s-a impartit la mai multe
persoane. Bako crede ca ambitia colegei a facut posbila stabilirea unui asemenea record, insa, firesc, au contat si banii care s-au putut obtine in timp scurt.
Procesul de aderare va ajunge la final pe 17 ianuarie, data dupa care persoanele cu varsta de pana in 35 de ani care nu si-au ales un fond de pensii private obligatorii vor fi repartizate aleatoriu uneia dintre societati.
Conform datelor Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari
Sociale (CNPAS), in jur de 3,5 milioane de persoane ar trebui sa participe la pensiile private obligatorii (Pilonul II). Contributia initiala va fi de 2%, iar apoi va creste procentual pana la 6%.
In cazul in care care anumite fonduri de pensii nu intrunesc un numar minim de 50.000 de participanti la trei ani de la prima colectare, li se va retrage autorizatia de functionare, iar participantii vor fi instiintati si vor avea posibilitatea sa se transfere la oricare dintre fondurile de pe piata, fara niciun cost. Cei care vor dori sa se transfere la alt fond mai devreme de doi ani de la data aderarii trebuie sa stie ca ar putea plati o penalizare de transfer, care nu poate fi mai mare de 5%.
In cazul in care angajatul doreste sa-si retraga acea suma din cont inainte de pensionare, acest lucru nu va fi posibil. Daca persoana care cotizeaza decedeaza inainte de pensie, contributia le va reveni mostenitorilor. Pensia se poate lasa mostenire prin testament.
Caii - bombe mortale pe străzile din Târgu-Jiu
epe, armăsari sau mârţoage, caii sunt adevărate bombe mortale pe străzile din municipiul Târgu-Jiu. Într-un oraş european, cabalinele se plimbă în voie, de ani buni, în timp ce autorităţile bat şaua să priceapă iapa. În ciuda tuturor accidentelor produse din cauza cailor, cei responsabili se fofilează, mulţumindu-se să alerge doar după câteva mârţoage pentru ca mai apoi să apară la televizor lăudându-se cu îndepărtarea câtorva cabaline. În tot acest timp însă, unii oameni îşi pierd viaţa din cauza accidentelor provocate de caii nesupravegheaţi.
Caii ce se plimbă în voie pe drumurile din Gorj, în general, şi pe străzile din municipiul Târgu-Jiu, în special, sunt un chin pentru şoferii aflaţi în trafic. Lăsate nesupravegheate, cabalinele ajung să fie cauza ce duce la pierderi de vieţi omeneşti sau la distrugeri ale autoturismelor fără ca cineva să fie tras, apoi, la răspundere. În atari condiţii, zone precum Tismana, Bumbeşti-Jiu şi străzile ce leagă cartierele de municipiul Târgu-Jiu sunt locurile în care caii au devenit deja o normalitate… anormală. Acest lucru îl ştiu cel mai bine şoferii care dau zilnic peste aceste animale din cauza cărora pot plăti cu viaţa.
„E periculos, mai ales cu ceaţa!”
Ceaţa asociată cu aceşti cai dau o combinaţie mortală. Participanţii la trafic se plâng de prezenţa cailor dar reclamaţiile acestora nu se soldează cu nici un rezultat pozitiv. „Când am întâlnit cai pe drumuri, am sunat la 112, la poliţie, şi mi-au zis: «domne’, descurcaţi-vă cum puteţi că nu e treaba noastră». Apoi mi-au zis să sun la primărie. Nu e normal să se întâmple aşa ceva la noi”, spunea Ciprian Drăgan, unul dintre şoferii care s-a confruntat cu problema cailor vagabonzi. În acelaşi sens, Petre Talângă reclamă pericolul la care se expun şoferii. „E periculos, mai ales cu ceaţa! S-au întâmplat de atâtea ori necazuri. Cred că autorităţile ar trebui să se implice”, este de părere şoferul.
Autorităţile pun căruţa înaintea cailor
Responsabile faţă de această problemă, autorităţile locale par că dorm precum caii, adică în picioare. Una dintre principalele instituţii implicate în această chestiune, în speţă Poliţia Comunitară Târgu-Jiu, face, din când în când, câte o acţiune. În acest sens, Ion Tudor, directorul acestei instituţii, susţine însă că „problema cailor lăsaţi nesupravegheaţi este o prioritate”. Ba mai mult, şeful Poliţiei Comunitare afirmă că „sunt zile în care alergăm după cai”. Numai că alergătura poliţiştilor comunitari pare să aibă rezultat abia la Paştele Cailor deoarece, în realitate, pare că poliţiştii aleargă după potcoave de cai morţi şi nu după caii nesupravegheaţi. În aceeaşi ordine de idei, şeful poliţiştilor pozează într-o postură neputincioasă, spunând retoric: „ce ar trebui să facem? Să-i luăm acasă, să le dăm fân?!”
La final, Ion Tudor promite că „vom găsi o soluţie”. O „soluţie” care însă se lasă aşteptată de ani buni chiar dacă poliţiştii se laudă că o caută de atâta amar de vreme.
DSV se spală pe mâini
O altă autoritate ce ar trebui să se implice mai mult în această problemă este Direcţia Sanitar Veterinară Gorj. Doar că Ion Iliuţă, directorul acestei instituţii, spune că microciparea cailor, adică marcarea acestora, „nu mai este în sarcina instituţiei noastre”. Totodată, şeful DSV explică faptul că animalele ce sunt lăsate nesupravegheate pe drumuri nu pot fi identificate deoarece proprietarii acestora, de cele mai multe ori, rromi, nu au avut bani pentru a suporta costul microcipării. De asemenea, Iliuţă susţine că toţi caii ar trebui identificaţi dar că instituţia sa nu-l poate obliga pe proprietarul animalului să-l microcipeze.
Peste 15.000 de cai în Gorj
În aceste condiţii, potrivit datelor existente la DSV, în zonele populate preponderent cu cetăţeni rromi, mai bine de 50% din procentul cailor existenţi sunt fără microcipul de identificare. De asemenea, ar mai trebui spus că, în Gorj, există peste 15 mii de cai, din care mai bine de 600 se află înregistraţi la nivelul municipiului Târgu-Jiu. Din acest total, alţi zeci de cai merg la trap pe drumurile municipiului Târgu-Jiu, reşedinţa judeţului Gorj, secerând, uneori, vieţile şoferilor. Cu toate astea, autorităţile ţin hamurile strânse încercând să cocoloşească problema şi să ascundă sub preş oamenii morţi din cauza cabalinelor dar şi caii sfârtecaţi pe şosele.
Caii ce se plimbă în voie pe drumurile din Gorj, în general, şi pe străzile din municipiul Târgu-Jiu, în special, sunt un chin pentru şoferii aflaţi în trafic. Lăsate nesupravegheate, cabalinele ajung să fie cauza ce duce la pierderi de vieţi omeneşti sau la distrugeri ale autoturismelor fără ca cineva să fie tras, apoi, la răspundere. În atari condiţii, zone precum Tismana, Bumbeşti-Jiu şi străzile ce leagă cartierele de municipiul Târgu-Jiu sunt locurile în care caii au devenit deja o normalitate… anormală. Acest lucru îl ştiu cel mai bine şoferii care dau zilnic peste aceste animale din cauza cărora pot plăti cu viaţa.
„E periculos, mai ales cu ceaţa!”
Ceaţa asociată cu aceşti cai dau o combinaţie mortală. Participanţii la trafic se plâng de prezenţa cailor dar reclamaţiile acestora nu se soldează cu nici un rezultat pozitiv. „Când am întâlnit cai pe drumuri, am sunat la 112, la poliţie, şi mi-au zis: «domne’, descurcaţi-vă cum puteţi că nu e treaba noastră». Apoi mi-au zis să sun la primărie. Nu e normal să se întâmple aşa ceva la noi”, spunea Ciprian Drăgan, unul dintre şoferii care s-a confruntat cu problema cailor vagabonzi. În acelaşi sens, Petre Talângă reclamă pericolul la care se expun şoferii. „E periculos, mai ales cu ceaţa! S-au întâmplat de atâtea ori necazuri. Cred că autorităţile ar trebui să se implice”, este de părere şoferul.
Autorităţile pun căruţa înaintea cailor
Responsabile faţă de această problemă, autorităţile locale par că dorm precum caii, adică în picioare. Una dintre principalele instituţii implicate în această chestiune, în speţă Poliţia Comunitară Târgu-Jiu, face, din când în când, câte o acţiune. În acest sens, Ion Tudor, directorul acestei instituţii, susţine însă că „problema cailor lăsaţi nesupravegheaţi este o prioritate”. Ba mai mult, şeful Poliţiei Comunitare afirmă că „sunt zile în care alergăm după cai”. Numai că alergătura poliţiştilor comunitari pare să aibă rezultat abia la Paştele Cailor deoarece, în realitate, pare că poliţiştii aleargă după potcoave de cai morţi şi nu după caii nesupravegheaţi. În aceeaşi ordine de idei, şeful poliţiştilor pozează într-o postură neputincioasă, spunând retoric: „ce ar trebui să facem? Să-i luăm acasă, să le dăm fân?!”
La final, Ion Tudor promite că „vom găsi o soluţie”. O „soluţie” care însă se lasă aşteptată de ani buni chiar dacă poliţiştii se laudă că o caută de atâta amar de vreme.
DSV se spală pe mâini
O altă autoritate ce ar trebui să se implice mai mult în această problemă este Direcţia Sanitar Veterinară Gorj. Doar că Ion Iliuţă, directorul acestei instituţii, spune că microciparea cailor, adică marcarea acestora, „nu mai este în sarcina instituţiei noastre”. Totodată, şeful DSV explică faptul că animalele ce sunt lăsate nesupravegheate pe drumuri nu pot fi identificate deoarece proprietarii acestora, de cele mai multe ori, rromi, nu au avut bani pentru a suporta costul microcipării. De asemenea, Iliuţă susţine că toţi caii ar trebui identificaţi dar că instituţia sa nu-l poate obliga pe proprietarul animalului să-l microcipeze.
Peste 15.000 de cai în Gorj
În aceste condiţii, potrivit datelor existente la DSV, în zonele populate preponderent cu cetăţeni rromi, mai bine de 50% din procentul cailor existenţi sunt fără microcipul de identificare. De asemenea, ar mai trebui spus că, în Gorj, există peste 15 mii de cai, din care mai bine de 600 se află înregistraţi la nivelul municipiului Târgu-Jiu. Din acest total, alţi zeci de cai merg la trap pe drumurile municipiului Târgu-Jiu, reşedinţa judeţului Gorj, secerând, uneori, vieţile şoferilor. Cu toate astea, autorităţile ţin hamurile strânse încercând să cocoloşească problema şi să ascundă sub preş oamenii morţi din cauza cabalinelor dar şi caii sfârtecaţi pe şosele.
Valea Argesului, atractie de weekend
In fiecare saptamana, pensiunile de trei si patru margarete sunt aproape pline de turisti, majoritatea veniti din Bucuresti.
La sfarsit de saptamana, cateva mii de turisti bucuresteni se refugiaza pentru cateva zile de liniste pe Valea Argesului, din Muntii Fagaras. Rasfirate intr-un peisaj salbatic, mai putin atins de febra turismului de pe Valea Prahovei, sute de pensiuni isi imbie clientii cu oferte
care mai de care mai interesante.
Preturile pentru o noapte de cazare intr-o camera cu doua paturi
variaza de la 70 de lei, la o pensiune de doua margarete, pana la 240 de lei, la patru margarete.
„Dupa ce au venit prima
data, se intorc”
Cati Urluescu are o pensiune clasificata cu patru margarete in localitatea argeseana Oesti, chiar la intrare pe Valea Argesului. De Sarbatori, cele zece camere ale pensiunii au fost pline ochi de turisti, mare parte dintre ei veniti din Bucuresti si de la Brasov. Dar nu duce lipsa de clienti nici in aceasta perioada, majoritatea fiind interesati sa-si petreaca weekendul in zona.
„Ne cauta pe net si fac rezervari. Dupa ce au venit prima data, se intorc constant. Turistii vin acum in special la sfarsit de saptamana, dar avem camere ocupate si in timpul saptamanii. Mai ales pentru tot felul de petreceri. Avem chiar in februarie un botez al unei persoane din Brasov”, povesteste proprietara pensiunii aflate la 50 de kilometri de Pitesti.
Nu exista partie de schi
Numarul pensiunilor creste si mai mult
in zona dinspre Transfagarasan. Spre exemplu, localitatea Corbeni se poate lauda cu 50 de pensiuni si alte 10 in constructie. „Lumea a vazut ca vin turisti aici si ca e rost sa castige un ban din asta. Tinerii plecati la munca
in strainatate trimit bani acasa, iar parintii lor construiesc pensiuni”, explica Daniel Dincuta, primarul localitatii.
25 de pensiuni la Piscul Negru
Pensiunea lui Mihai Dinescu, din Corbeni, are 12 camere cu 24 de locuri de cazare. De Sarbatori si la sfarsit de saptamana, cu greu mai gasesti un loc liber. „Vin bucuresteni la noi mai mult, ca peste tot, de altfel. Stau doua zile, se odihnesc, se plimba si mananca bine, mai ales mancaruri traditionale. Ne mai intreaba de terenuri de sport, ca ar mai juca un fotbal, ceva, pentru ca partie de schi nu este”, marturiseste Mihai Dinescu.
Tot pe Valea Argesului, la cota 1200, oraselul Piscul Negru le ofera turistilor posibilitatea de a alege intre 25 de pensiuni si hoteluri.
„La mine este deschis tot timpul anului si am clienti din toata tara. Bineinteles, mai multi vin din Capitala, dar si din Valcea sau din Dambovita. Le place peisajul, dar le-ar placea mai mult o partie de schi. Pe munte nu se incumeta sa urce, ca e pericol de avalanse. Dar e frumos, e zapada, se plimba, se dau cu sania”, spune Gabi Velcescu, proprietarul uneia dintre pensiunile de la Piscul Negru.
De altfel, la 10 kilometri de Piscul Negru, in zona Cumpana, exista un proiect de amenajare a unei partii de schi, insa lucrarile s-au impotmolit din cauza birocratiei. Si mai sus, spre Balea, pensiunile si-au facut aparitia. La sfarsitul anului trecut, la paraul Capra a fost reamenajata o pensiune.
OFERTA
Cazare cu mic dejun inclus
In ceea ce priveste cazarea, turistii pot opta fie pentru pensiuni de trei sau patru margarete, fie pentru cele care nu au intrat inca in acest sistem de clasificare. O noapte intr-o pensiune neclasificata din Piscul Negru ajunge la 40 de lei de persoana, iar masa de pranz costa in jur de 30 de lei. La o pensiune de trei margarete, o camera cu doua paturi poate fi inchiriata cu 70 de lei. In schimb, cei care opteaza pentru patru margarete trebuie sa plateasca 240 de lei pentru o camera dubla, dar au si micul dejun inclus.
La sfarsit de saptamana, cateva mii de turisti bucuresteni se refugiaza pentru cateva zile de liniste pe Valea Argesului, din Muntii Fagaras. Rasfirate intr-un peisaj salbatic, mai putin atins de febra turismului de pe Valea Prahovei, sute de pensiuni isi imbie clientii cu oferte
care mai de care mai interesante.
Preturile pentru o noapte de cazare intr-o camera cu doua paturi
variaza de la 70 de lei, la o pensiune de doua margarete, pana la 240 de lei, la patru margarete.
„Dupa ce au venit prima
data, se intorc”
Cati Urluescu are o pensiune clasificata cu patru margarete in localitatea argeseana Oesti, chiar la intrare pe Valea Argesului. De Sarbatori, cele zece camere ale pensiunii au fost pline ochi de turisti, mare parte dintre ei veniti din Bucuresti si de la Brasov. Dar nu duce lipsa de clienti nici in aceasta perioada, majoritatea fiind interesati sa-si petreaca weekendul in zona.
„Ne cauta pe net si fac rezervari. Dupa ce au venit prima data, se intorc constant. Turistii vin acum in special la sfarsit de saptamana, dar avem camere ocupate si in timpul saptamanii. Mai ales pentru tot felul de petreceri. Avem chiar in februarie un botez al unei persoane din Brasov”, povesteste proprietara pensiunii aflate la 50 de kilometri de Pitesti.
Nu exista partie de schi
Numarul pensiunilor creste si mai mult
in zona dinspre Transfagarasan. Spre exemplu, localitatea Corbeni se poate lauda cu 50 de pensiuni si alte 10 in constructie. „Lumea a vazut ca vin turisti aici si ca e rost sa castige un ban din asta. Tinerii plecati la munca
in strainatate trimit bani acasa, iar parintii lor construiesc pensiuni”, explica Daniel Dincuta, primarul localitatii.
25 de pensiuni la Piscul Negru
Pensiunea lui Mihai Dinescu, din Corbeni, are 12 camere cu 24 de locuri de cazare. De Sarbatori si la sfarsit de saptamana, cu greu mai gasesti un loc liber. „Vin bucuresteni la noi mai mult, ca peste tot, de altfel. Stau doua zile, se odihnesc, se plimba si mananca bine, mai ales mancaruri traditionale. Ne mai intreaba de terenuri de sport, ca ar mai juca un fotbal, ceva, pentru ca partie de schi nu este”, marturiseste Mihai Dinescu.
Tot pe Valea Argesului, la cota 1200, oraselul Piscul Negru le ofera turistilor posibilitatea de a alege intre 25 de pensiuni si hoteluri.
„La mine este deschis tot timpul anului si am clienti din toata tara. Bineinteles, mai multi vin din Capitala, dar si din Valcea sau din Dambovita. Le place peisajul, dar le-ar placea mai mult o partie de schi. Pe munte nu se incumeta sa urce, ca e pericol de avalanse. Dar e frumos, e zapada, se plimba, se dau cu sania”, spune Gabi Velcescu, proprietarul uneia dintre pensiunile de la Piscul Negru.
De altfel, la 10 kilometri de Piscul Negru, in zona Cumpana, exista un proiect de amenajare a unei partii de schi, insa lucrarile s-au impotmolit din cauza birocratiei. Si mai sus, spre Balea, pensiunile si-au facut aparitia. La sfarsitul anului trecut, la paraul Capra a fost reamenajata o pensiune.
OFERTA
Cazare cu mic dejun inclus
In ceea ce priveste cazarea, turistii pot opta fie pentru pensiuni de trei sau patru margarete, fie pentru cele care nu au intrat inca in acest sistem de clasificare. O noapte intr-o pensiune neclasificata din Piscul Negru ajunge la 40 de lei de persoana, iar masa de pranz costa in jur de 30 de lei. La o pensiune de trei margarete, o camera cu doua paturi poate fi inchiriata cu 70 de lei. In schimb, cei care opteaza pentru patru margarete trebuie sa plateasca 240 de lei pentru o camera dubla, dar au si micul dejun inclus.
Mutu: "Astept decizia FIFA"
Internationalul roman de la Fiorentina a refuzat sa comenteze mai mult pe marginea posibilelor daune de 11 milioane de euro pe care ar putea fi obligat sa le plateasca fostului sau club, Chelsea.
Adrian Mutu a sustinut ieri la Florenta o conferinta de presa, prima dupa revenirea echipei sale din cantonamentul din Spania, in timpul caruia a aflat ca FIFA a trimis cererea lui Chelsea de daune la Camera de Rezolvare a Disputelor. Mai precis, gruparea londoneza solicita din partea fotbalistului roman 11 milioane de euro despagubiri dupa scandalul de consum de cocaina al lui Mutu, din octombrie 2004, cand Chelsea i-a si reziliat romanului contractul. "Astept decizia si apoi vom vedea ce este de facut", s-a multumit ieri sa comenteze Mutu, care s-ar putea trezi lefter in cazul in care comisia FIFA va stabili suma ceruta de englezi ca fiind cea corecta. Internationalul roman a vorbit si despre posibila sa plecare la Roma, vehiculata intens in presa italiana, dar si despre meciul de maine, cu fosta sa echipa, Parma. "Ma bucura interesul Romei, dar voi ramane la Fiorentina. Zvonurile aparute despre o posibila plecare a mea nu imi fac rau, deoarece am trecut si prin momente mai grele. Am incredere in conducerea clubului si in proiectul nostru. Cu Parma este o partida importanta si vrem sa reincepem sirul victoriilor din deplasare. Suntem pregatiti de orice, pentru ca vrem sa facem rezultate bune pe toate fronturile. M-am simtit bine cand am jucat la Parma, dar acum vreau victoria cu Fiorentina. Sper sa inscriu din lovitura libera, asa cum faceam destul de des cand jucam la Parma", a afirmat Mutu.
Adrian Mutu a sustinut ieri la Florenta o conferinta de presa, prima dupa revenirea echipei sale din cantonamentul din Spania, in timpul caruia a aflat ca FIFA a trimis cererea lui Chelsea de daune la Camera de Rezolvare a Disputelor. Mai precis, gruparea londoneza solicita din partea fotbalistului roman 11 milioane de euro despagubiri dupa scandalul de consum de cocaina al lui Mutu, din octombrie 2004, cand Chelsea i-a si reziliat romanului contractul. "Astept decizia si apoi vom vedea ce este de facut", s-a multumit ieri sa comenteze Mutu, care s-ar putea trezi lefter in cazul in care comisia FIFA va stabili suma ceruta de englezi ca fiind cea corecta. Internationalul roman a vorbit si despre posibila sa plecare la Roma, vehiculata intens in presa italiana, dar si despre meciul de maine, cu fosta sa echipa, Parma. "Ma bucura interesul Romei, dar voi ramane la Fiorentina. Zvonurile aparute despre o posibila plecare a mea nu imi fac rau, deoarece am trecut si prin momente mai grele. Am incredere in conducerea clubului si in proiectul nostru. Cu Parma este o partida importanta si vrem sa reincepem sirul victoriilor din deplasare. Suntem pregatiti de orice, pentru ca vrem sa facem rezultate bune pe toate fronturile. M-am simtit bine cand am jucat la Parma, dar acum vreau victoria cu Fiorentina. Sper sa inscriu din lovitura libera, asa cum faceam destul de des cand jucam la Parma", a afirmat Mutu.
Gălăţeanul Szekely va fi vândut numai în străinătate
Lupta pentru gălăţeanul Szekely a fost tranşată de preşedintele clubului Oţelul Galaţi, Marius Stan, care a declarat vineri că mijlocaşul nu va fi vândut la Rapid pentru că va transferat în această pauză competiţională la o echipă din străinătate.
"Szekely e acum cu noi, pleacă cu Oţelul în pregătire. Nu o să mai apară nimic nou cu Rapid. La noi n-a ajuns nicio ofertă concretă de la Rapid şi, sincer, nici nu ne pasionează. Nu s-a discutat nimic despre bani sau aşa ceva. Szekely nu pleacă la Rapid, va pleca în străinătate în această iarnă. Sigur va pleca afară", spune Stan, care susţine că există două oferte din străinătate pentru Szekely. "Este o echipă din Rusia, dar a apărut şi o altă echipă din Occident.
Până la urmă va pleca la una dintre acestea două", precizează oficialul gălăţean, declaraţii care vin după ce directorul executiv al FC Rapid, Constantin Zotta, anunţase, miercuri, la finalul şedinţei Consiliului de Administraţie, că Janos Szekely este "principala ţintă" a clubului giuleştean în campania de transferuri din această pauză competiţională. Mai mult, acţionarul majoritar al rapidiştilor, George Copos, afirmase că este gata să plătească un milion de euro în schimbul lui Szekely, dar gălăţenii consoderă că suma este prea mică pentru nevoile lor actuale.
"Szekely e acum cu noi, pleacă cu Oţelul în pregătire. Nu o să mai apară nimic nou cu Rapid. La noi n-a ajuns nicio ofertă concretă de la Rapid şi, sincer, nici nu ne pasionează. Nu s-a discutat nimic despre bani sau aşa ceva. Szekely nu pleacă la Rapid, va pleca în străinătate în această iarnă. Sigur va pleca afară", spune Stan, care susţine că există două oferte din străinătate pentru Szekely. "Este o echipă din Rusia, dar a apărut şi o altă echipă din Occident.
Până la urmă va pleca la una dintre acestea două", precizează oficialul gălăţean, declaraţii care vin după ce directorul executiv al FC Rapid, Constantin Zotta, anunţase, miercuri, la finalul şedinţei Consiliului de Administraţie, că Janos Szekely este "principala ţintă" a clubului giuleştean în campania de transferuri din această pauză competiţională. Mai mult, acţionarul majoritar al rapidiştilor, George Copos, afirmase că este gata să plătească un milion de euro în schimbul lui Szekely, dar gălăţenii consoderă că suma este prea mică pentru nevoile lor actuale.
Pseudo-Raliul Dakar poate trece si prin Romania
Pilotul român Gabriel Nicolae, care ar fi trebuit sa participe la Raliul Dakar, la categoria auto, a declarat ca mai multe etape ale cursei din acest an pot trece prin Romania. Organizatorul rally-raidului african, compania franceza ASO, doreste desfasurarea, in luna aprilie, a unei curse de consolare care sa treaca si prin România. „Am fost contactati de catre echipa de la care am inchiriat cele doua camioane de asistenta, Epsilon, care ne-a transmis ca organizatorul raliului Dakar, care se ocupa si de Turul Frantei, doreste sa organizeze o cursa de consolare cu trecere majoritara prin România. Cursa va avea loc in luna aprilie si ar avea startul in Ungaria si ar continua spre Bulgaria si Turcia. Având in vedere ca este o cursa de sapte zile, aceasta va avea minimum 5.000 de kilometri, pentru ca este un maraton din punct de vedere al curselor tot-teren. Din punct de vedere al motorsportului românesc este un mare pas inainte“, a spus Nicolae. Editia 2008 a Raliului Dakar a fost anulata din motive de securitate.
Diferenta dintre Manchester si Real Madrid: 12 euro!
Englezii se lauda ca sint cel mai prosper club din lume, cu 92,6 milioane de lire obtinute la un meci, 2,1 milioane de lire platite angajatilor, o cifra de afaceri de 245 de milioane de lire sterline si cu un profit mai mare cu 93%.
Formatia engleza Manchester United a anuntat oficial vineri ca a avut un profit dublu pentru anul incheiat pe 30 iunie 2007, fata de aceeasi data a anului 2006, si ca este pe primul loc in clasamentul celor mai prospere cluburi sportive din lume. Volumul vinzarilor inregistrat de Manchester anul trecut a crescut cu 27 de procente, pina la 210 milioane de lire sterline, fata de 165 de milioane in 2006. Suma provenita inclusiv din vinzarile de produse Nike si profitul inregistrat de postul de televiziune al clubului au crescut cu 21%, pina la 245 de milioane de lire sterline, fata de 202 milioane, acum doi ani. Profitul a crescut cu 93 de procente, pina la 59,6 milioane de lire sterline, iar veniturile incasate in zilele de meci au ajuns pina la 92,6 milioane de lire, sume provenite de pe urma spectatorilor care asista la meci pe Old Trafford, arena care are 76.000 de locuri. Cifra de afaceri de 245 de milioane de lire sterline (328 de milioane de euro), inregistrata in intervalul iunie 2006-iunie 2007, este cu 12 euro mai mare decit cea a gruparii Real Madrid, informeaza “The Sun”, diferenta mica insemnind insa enorm in planul imaginii. Rivalii de la Arsenal si Chelsea ai echipei din Manchester au realizat cifre de afaceri in jurul a 200 de milioane de lire sterline (268 de milioane de euro). Ca si in raportarile anterioare, nu se precizeaza nimic despre datorii.
Veniturile clubului Manchester din media au crescut cu 35%, pina la 61,5 milioane de lire, fata de 45,5 milioane in 2006, iar majoritatea sumei vine din jucarea semifinalei de Liga Campionilor, din disputarea finalei Cupei Angliei si din cistigarea campionatului. Veniturile comerciale au crescut cu 15%, pina la 56 de milioane, iar o mare parte a sumei vine de la sponsorul AIG, din contractul cu Nike si de la ceilalti sponsori ai echipei. Manchester este singurul club din Premier League care publica sumele pe care le plateste agentilor, iar formatia a cerut si altor grupari sa adopte acelasi model. In 2006/2007, a platit 2,1 milioane de lire sterline.
Formatia engleza are si cei mai multi suporteri din lume potrivit unui studiu, aproape 333 de milioane de fani, ceea ce inseamna ca un om din 20 de locuitori ai planetei este sustinator al lui Manchester. Din intregul numar al fanilor, 139 de milioane sint foarte apropiati de club.
Formatia engleza Manchester United a anuntat oficial vineri ca a avut un profit dublu pentru anul incheiat pe 30 iunie 2007, fata de aceeasi data a anului 2006, si ca este pe primul loc in clasamentul celor mai prospere cluburi sportive din lume. Volumul vinzarilor inregistrat de Manchester anul trecut a crescut cu 27 de procente, pina la 210 milioane de lire sterline, fata de 165 de milioane in 2006. Suma provenita inclusiv din vinzarile de produse Nike si profitul inregistrat de postul de televiziune al clubului au crescut cu 21%, pina la 245 de milioane de lire sterline, fata de 202 milioane, acum doi ani. Profitul a crescut cu 93 de procente, pina la 59,6 milioane de lire sterline, iar veniturile incasate in zilele de meci au ajuns pina la 92,6 milioane de lire, sume provenite de pe urma spectatorilor care asista la meci pe Old Trafford, arena care are 76.000 de locuri. Cifra de afaceri de 245 de milioane de lire sterline (328 de milioane de euro), inregistrata in intervalul iunie 2006-iunie 2007, este cu 12 euro mai mare decit cea a gruparii Real Madrid, informeaza “The Sun”, diferenta mica insemnind insa enorm in planul imaginii. Rivalii de la Arsenal si Chelsea ai echipei din Manchester au realizat cifre de afaceri in jurul a 200 de milioane de lire sterline (268 de milioane de euro). Ca si in raportarile anterioare, nu se precizeaza nimic despre datorii.
Veniturile clubului Manchester din media au crescut cu 35%, pina la 61,5 milioane de lire, fata de 45,5 milioane in 2006, iar majoritatea sumei vine din jucarea semifinalei de Liga Campionilor, din disputarea finalei Cupei Angliei si din cistigarea campionatului. Veniturile comerciale au crescut cu 15%, pina la 56 de milioane, iar o mare parte a sumei vine de la sponsorul AIG, din contractul cu Nike si de la ceilalti sponsori ai echipei. Manchester este singurul club din Premier League care publica sumele pe care le plateste agentilor, iar formatia a cerut si altor grupari sa adopte acelasi model. In 2006/2007, a platit 2,1 milioane de lire sterline.
Formatia engleza are si cei mai multi suporteri din lume potrivit unui studiu, aproape 333 de milioane de fani, ceea ce inseamna ca un om din 20 de locuitori ai planetei este sustinator al lui Manchester. Din intregul numar al fanilor, 139 de milioane sint foarte apropiati de club.
Arbitrul Craciunescu, locul 36 in lume
Romanul Ion Craciunescu se afla pe locul 36 in clasamentul celor mai buni arbitri din toate timpurile intocmit de Federatia Internationala pentru Istoria si Statistica Fotbalului.
Ierarhia cuprinde 77 de fosti si actuali „cavaleri ai fluierului”. Pe primele trei locuri in clasament se afla Pierluigi Collina (Italia), Markus Merk (Germania) si Peter Mikkelsen (Danemarca)
Ierarhia cuprinde 77 de fosti si actuali „cavaleri ai fluierului”. Pe primele trei locuri in clasament se afla Pierluigi Collina (Italia), Markus Merk (Germania) si Peter Mikkelsen (Danemarca)
„Nu îmi este frică”
Boxerul Lucian Bute nu se teme de valoarea şi experienţa lui William Joppy şi vrea să-l învingă pe american, oferindu-şi un cadou pentru propria sa zi de naştere
Campionul mondial IBF la supermijlocie, Lucian Bute, se pregătea joi seară (în România) să participe la conferinţa de presă organizată la Montreal (Canada) cu ocazia meciului său cu William Joppy.
Pugilistul american a fost desemnat challanger pentru centura deţinută de gălăţean. Întâlnirea, care se va derula la doar o zi după ce Bute îşi va aniversa cel de-al 28-lea an din viaţă, a fost prefaţată pentru "Adevărul" chiar de el.
Adevărul: Cum este Lucian? Este ceea ce îţi doreai?
Lucian Bute: Este un adversar cu nume, cu o bogată experienţă. De altfel, nici nu mă aşteptam la altceva. Cu mine nu putea lupta decât unul dintre primii 15 clasaţi în clasamentul IBF, iar William ocupă chiar ultima poziţie în acest top.
- Ce ştii despre Joppy?
- Foarte multe. În 2004, când eu începeam boxul profesionist, el lupta pentru tilul mondial, pentru centura WBA, la supermijlocie. A boxat de nouă ori pentru titlul mondial, a câştigat de trei ori şi este un sportiv foarte popular şi cunoscut în SUA. Are o experienţă bogată. De altfel, din 39 de victorii, s-a impus în 30 prin KO, are un egal şi patru înfrângeri.
Campionul mondial IBF la supermijlocie, Lucian Bute, se pregătea joi seară (în România) să participe la conferinţa de presă organizată la Montreal (Canada) cu ocazia meciului său cu William Joppy.
Pugilistul american a fost desemnat challanger pentru centura deţinută de gălăţean. Întâlnirea, care se va derula la doar o zi după ce Bute îşi va aniversa cel de-al 28-lea an din viaţă, a fost prefaţată pentru "Adevărul" chiar de el.
Adevărul: Cum este Lucian? Este ceea ce îţi doreai?
Lucian Bute: Este un adversar cu nume, cu o bogată experienţă. De altfel, nici nu mă aşteptam la altceva. Cu mine nu putea lupta decât unul dintre primii 15 clasaţi în clasamentul IBF, iar William ocupă chiar ultima poziţie în acest top.
- Ce ştii despre Joppy?
- Foarte multe. În 2004, când eu începeam boxul profesionist, el lupta pentru tilul mondial, pentru centura WBA, la supermijlocie. A boxat de nouă ori pentru titlul mondial, a câştigat de trei ori şi este un sportiv foarte popular şi cunoscut în SUA. Are o experienţă bogată. De altfel, din 39 de victorii, s-a impus în 30 prin KO, are un egal şi patru înfrângeri.
Dans „mişto“ la Teatrul Naţional
Centrul Naţional al Dansului îşi deschide stagiunea cu expoziţia "La
zid" a artistului Dan Perjovschi. El a acoperit un perete întreg cu desene inspirate din actualitatea socială şi politică pentru a complica o posibilă evacuare a instituţiei, ca urmare a începerii procesului de renovare a Teatrului Naţional din Bucureşti.
"Ca artist sunt interesat să mă asociez cu modele culturale deschise, iar ca artist critic mă simt dator să semnalizez ceea ce cred că este esenţial pentru scena culturală în care trăiesc. Din acest motiv am făcut la CNDB singura mea intervenţie artistică într-o instituţie a statului român", a explicat Dan Perjovschi.
El a mai spus că Centrul Dansului "e una dintre instituţiile cele mai mişto care există în momentul de faţă în România. Eu am mare grijă unde apar, pentru că sunt efemer, lucrările mele trec".
În programul
pe anul acesta al instituţiei se regăsesc mai multe
proiecte internaţionale, printre care "What to affirm, what to perform?", în parteneriat cu Tanzquartier din Viena, CDu (Zagreb), Maska (Lublijana).
zid" a artistului Dan Perjovschi. El a acoperit un perete întreg cu desene inspirate din actualitatea socială şi politică pentru a complica o posibilă evacuare a instituţiei, ca urmare a începerii procesului de renovare a Teatrului Naţional din Bucureşti.
"Ca artist sunt interesat să mă asociez cu modele culturale deschise, iar ca artist critic mă simt dator să semnalizez ceea ce cred că este esenţial pentru scena culturală în care trăiesc. Din acest motiv am făcut la CNDB singura mea intervenţie artistică într-o instituţie a statului român", a explicat Dan Perjovschi.
El a mai spus că Centrul Dansului "e una dintre instituţiile cele mai mişto care există în momentul de faţă în România. Eu am mare grijă unde apar, pentru că sunt efemer, lucrările mele trec".
În programul
pe anul acesta al instituţiei se regăsesc mai multe
proiecte internaţionale, printre care "What to affirm, what to perform?", în parteneriat cu Tanzquartier din Viena, CDu (Zagreb), Maska (Lublijana).
Un pariu cu Che Guevara
Continuam publicarea unor fragmente din cartea „Jurnal pe motocicleta” de Ernesto Guevara.
Insemnarile din celebra sa calatorie prin America Latina, la
23 de ani, vor aparea in limba romana la Polirom, in februarie. Astazi, despre un pariu la care El Che il provoaca pe tovarasul sau de calatorie, Alberto Granada.
„- Fii atent, cheee, indeparteaza-te douazeci de metri cu o tigara in gura si daca nu ti-o aprind cu primul foc de arma, iti dau cincizeci de soli.
Lui Alberto nu-i plac banii asa de mult, asa ca nici nu avea de gand sa se miste din scaun; cel putin, nu pentru cincizeci de soli.
- E, haide, cheee, ridic miza la o suta.
Alberto n-a schitat nici un gest.
Cand a ajuns la doua sute de soli - aruncati pe masa
- ochiul lui Alberto a inceput sa se zbata, dar instinctul sau de supravietuire era mai puternic
si tot nu s-a miscat. Asa ca sergentul si-a scos sapca si, uitandu-se intr-o oglinda, a aruncat-o in spatele sau si a tras. Sapca era inca intreaga, desigur, dar peretele nu mai era, iar proprietarul barului a luat foc, plecand nervos la sectia de politie ca sa depuna plangere.
In cateva minute si-a facut aparitia un politist, sa afle ce era cu tot scandalul. L-a bagat pe sergent intr-un colt, sa vorbeasca cu el. Cand s-au alaturat din nou grupului nostru, sergentul s-a lansat intr-o tirada importiva tovarasului meu de calatorie si, pe deasupra, ii mai si facea cu ochiul, pentru ca acesta sa inteleaga:
- Ia asculta, argentinianule, mai ai petarde ca aia pe care ai aprins-o mai devreme?
Alberto s-a prins repede si a spus, afisand o mutra inocenta, ca a ramas fara. Politistul l-a avertizat in legatura cu aprinderea petardelor in locuri publice, apoi l-a anuntat pe proprietar ca incidentul luase sfarsit; nu vedea nici un semn pe perete cum ca in acel loc se trasese cu un pistol.”
Insemnarile din celebra sa calatorie prin America Latina, la
23 de ani, vor aparea in limba romana la Polirom, in februarie. Astazi, despre un pariu la care El Che il provoaca pe tovarasul sau de calatorie, Alberto Granada.
„- Fii atent, cheee, indeparteaza-te douazeci de metri cu o tigara in gura si daca nu ti-o aprind cu primul foc de arma, iti dau cincizeci de soli.
Lui Alberto nu-i plac banii asa de mult, asa ca nici nu avea de gand sa se miste din scaun; cel putin, nu pentru cincizeci de soli.
- E, haide, cheee, ridic miza la o suta.
Alberto n-a schitat nici un gest.
Cand a ajuns la doua sute de soli - aruncati pe masa
- ochiul lui Alberto a inceput sa se zbata, dar instinctul sau de supravietuire era mai puternic
si tot nu s-a miscat. Asa ca sergentul si-a scos sapca si, uitandu-se intr-o oglinda, a aruncat-o in spatele sau si a tras. Sapca era inca intreaga, desigur, dar peretele nu mai era, iar proprietarul barului a luat foc, plecand nervos la sectia de politie ca sa depuna plangere.
In cateva minute si-a facut aparitia un politist, sa afle ce era cu tot scandalul. L-a bagat pe sergent intr-un colt, sa vorbeasca cu el. Cand s-au alaturat din nou grupului nostru, sergentul s-a lansat intr-o tirada importiva tovarasului meu de calatorie si, pe deasupra, ii mai si facea cu ochiul, pentru ca acesta sa inteleaga:
- Ia asculta, argentinianule, mai ai petarde ca aia pe care ai aprins-o mai devreme?
Alberto s-a prins repede si a spus, afisand o mutra inocenta, ca a ramas fara. Politistul l-a avertizat in legatura cu aprinderea petardelor in locuri publice, apoi l-a anuntat pe proprietar ca incidentul luase sfarsit; nu vedea nici un semn pe perete cum ca in acel loc se trasese cu un pistol.”
Filme de Mungiu si Nemescu vor rula in festivalul lui Emir Kusturica
Festivalul Kustendorf, initiat de cineastul sirb Emir Kusturica, va debuta luni in statiunea montana Mokra Gora, potrivit NewsIn.
In program sint incluse filme premiate anul anterior, printre care “4 luni, 3 saptamini si 2 zile”, de Cristian Mungiu, si “California Dreamin”, de Cristian Nemescu. Festivalul se va deschide cu proiectia noului film al lui Nikita Mikhalkov, unul dintre cei mai cunoscuti cineasti rusi, “12”, un remake dupa pelicula lui Sidney Lumet din 1957, “12 Angry Men”. Potrivit variety.com, festivalul va promova filmele de scoala pentru a ajuta la formarea noii generatii de cineasti prin organizarea de vizionari si workshopuri. Kusturica a explicat ca scopul festivalului este “calitatea”, si nu “cantitatea”, si a promis ca festivalul nu se va adresa maselor, ci va fi “o manifestare lipsita de productia de masa”. Un juriu prezidat de scenaristul si regizorul austriac Peter Handkeva va acorda premii citorva dintre concurenti, studenti ai scolilor de film din 12 tari, printre care Cehia, Grecia, Italia, Polonia, Rusia, SUA, Cuba, Spania, Franta, Marea Britanie si Serbia. La festivalul care va avea loc in perioada 14-21 ianuarie, intr-o cabana de lemn din satul turistic pe care Kusturica l-a infiintat in Drvengrad, intrarea se va face doar pe baza de invitatie, accesul publicului larg fiind interzis.
In program sint incluse filme premiate anul anterior, printre care “4 luni, 3 saptamini si 2 zile”, de Cristian Mungiu, si “California Dreamin”, de Cristian Nemescu. Festivalul se va deschide cu proiectia noului film al lui Nikita Mikhalkov, unul dintre cei mai cunoscuti cineasti rusi, “12”, un remake dupa pelicula lui Sidney Lumet din 1957, “12 Angry Men”. Potrivit variety.com, festivalul va promova filmele de scoala pentru a ajuta la formarea noii generatii de cineasti prin organizarea de vizionari si workshopuri. Kusturica a explicat ca scopul festivalului este “calitatea”, si nu “cantitatea”, si a promis ca festivalul nu se va adresa maselor, ci va fi “o manifestare lipsita de productia de masa”. Un juriu prezidat de scenaristul si regizorul austriac Peter Handkeva va acorda premii citorva dintre concurenti, studenti ai scolilor de film din 12 tari, printre care Cehia, Grecia, Italia, Polonia, Rusia, SUA, Cuba, Spania, Franta, Marea Britanie si Serbia. La festivalul care va avea loc in perioada 14-21 ianuarie, intr-o cabana de lemn din satul turistic pe care Kusturica l-a infiintat in Drvengrad, intrarea se va face doar pe baza de invitatie, accesul publicului larg fiind interzis.
Eroina lui Coppola
"Tanara, frumoasa, talentata", spune jurnalista canadiana Katherine Monk despre Alexandra Maria Lara, intr-un articol aparut in cotidianul "The Gazette" din Montreal. "Ar putea foarte bine sa fie echivalentul european al Angelinei Jolie", adauga Monk. Ca si Jolie, Lara e fiica unui celebru si carismatic actor (emigrant in Germania), iar iubitul ei, Sam Riley, impreuna cu care joaca in filmul lui Anton Corbijn, "Control", pare un demn succesor al lui Brad Pitt.
Eroina primului film al lui Coppola din ultimii zece ani, Alexandra Maria Lara (28 de ani) a jucat, de asemenea, rolul credincioasei secretare a lui Hitler in "Der Untergang" (Caderea), pelicula nominalizata la Oscar, dar experienta colaborarii cu regizorul "Nasului" a marcat-o: "Ii stiu opera de mult si sunt un fan, asa ca atunci cand am aflat ca vrea sa ma contacteze nu mi-a venit sa cred. Mi-a trimis un scenariu cu numarul lui de telefon pe prima pagina si mi-a zis sa-l sun dupa ce citesc. L-am sunat. Iar el a raspuns, si prima mea reactie a fost sa inchid. Si exact asta am facut. I-am inchis telefonul. Am intepenit.", povesteste Lara. Pana la urma, actrita de origine romana a obtinut rolul Veronica/Rupini/Laura in povestea despre explorarea identitatii, a limbajului si a gandirii existentialiste regizata de Francis Ford Coppola pornind de la cartea scrisa de Mircea Eliade. O trama greu de explicat, "Tinerete fara tinerete" e povestea unui profesor de lingvistica (interpretat de Tim Roth) care, datorita unei anomalii naturale, sfarseste prin a intineri in loc sa imbatraneasca, trezindu-se astfel proiectat dincolo de viata si timpul sau, in viitor.
"Ceea ce e extraordinar la Francis e felul in care te poate surprinde. Aveam impreuna cu Tim Roth o scena cu foarte multe replici, si Francis a zis: <>. Pentru un actor, e o mare provocare. Iti pastreaza interesul si te ajuta sa patrunzi mai adanc inauntrul personajului, ceea ce in cazul acesta era foarte important.", povesteste Lara.
Despre nuvela lui Eliade, foarte cunoscuta in Romania, Alexandra Maria Lara crede ca "e important ca a ajuns la un public mai larg, pentru ca, de fapt, cultura romaneasca n-a avut niciodata sansa de a fi cunoscuta, iar ea are o traditie foarte bogata". "Romanii au facut intotdeauna filme grozave, au spus povesti extraordinare, au scris o literatura mare, insa, ca parte a Blocului Estic, aceste opere n-au avut niciodata sansa sa fie vazute. Totul era cenzurat si oamenii nu erau liberi sa se exprime. Dar intr-un sfarsit oamenii au invatat sa lupte. Au invatat sa se exprime cu reala convingere, iar asta a schimbat totul. Atunci au inceput sa apara lucruri noi, arta a devenit extrem de interesanta. Simt ca asta e punctul in care suntem si nici c-as putea fi mai mandra.", mai spune Lara in finalul articolului-interviu publicat in capitala Quebec.
Eroina primului film al lui Coppola din ultimii zece ani, Alexandra Maria Lara (28 de ani) a jucat, de asemenea, rolul credincioasei secretare a lui Hitler in "Der Untergang" (Caderea), pelicula nominalizata la Oscar, dar experienta colaborarii cu regizorul "Nasului" a marcat-o: "Ii stiu opera de mult si sunt un fan, asa ca atunci cand am aflat ca vrea sa ma contacteze nu mi-a venit sa cred. Mi-a trimis un scenariu cu numarul lui de telefon pe prima pagina si mi-a zis sa-l sun dupa ce citesc. L-am sunat. Iar el a raspuns, si prima mea reactie a fost sa inchid. Si exact asta am facut. I-am inchis telefonul. Am intepenit.", povesteste Lara. Pana la urma, actrita de origine romana a obtinut rolul Veronica/Rupini/Laura in povestea despre explorarea identitatii, a limbajului si a gandirii existentialiste regizata de Francis Ford Coppola pornind de la cartea scrisa de Mircea Eliade. O trama greu de explicat, "Tinerete fara tinerete" e povestea unui profesor de lingvistica (interpretat de Tim Roth) care, datorita unei anomalii naturale, sfarseste prin a intineri in loc sa imbatraneasca, trezindu-se astfel proiectat dincolo de viata si timpul sau, in viitor.
"Ceea ce e extraordinar la Francis e felul in care te poate surprinde. Aveam impreuna cu Tim Roth o scena cu foarte multe replici, si Francis a zis: <>. Pentru un actor, e o mare provocare. Iti pastreaza interesul si te ajuta sa patrunzi mai adanc inauntrul personajului, ceea ce in cazul acesta era foarte important.", povesteste Lara.
Despre nuvela lui Eliade, foarte cunoscuta in Romania, Alexandra Maria Lara crede ca "e important ca a ajuns la un public mai larg, pentru ca, de fapt, cultura romaneasca n-a avut niciodata sansa de a fi cunoscuta, iar ea are o traditie foarte bogata". "Romanii au facut intotdeauna filme grozave, au spus povesti extraordinare, au scris o literatura mare, insa, ca parte a Blocului Estic, aceste opere n-au avut niciodata sansa sa fie vazute. Totul era cenzurat si oamenii nu erau liberi sa se exprime. Dar intr-un sfarsit oamenii au invatat sa lupte. Au invatat sa se exprime cu reala convingere, iar asta a schimbat totul. Atunci au inceput sa apara lucruri noi, arta a devenit extrem de interesanta. Simt ca asta e punctul in care suntem si nici c-as putea fi mai mandra.", mai spune Lara in finalul articolului-interviu publicat in capitala Quebec.
Alina Cojocaru şi Johan Kobborg dansează din nou la Bucureşti
Prim
balerina Teatrului Covent Garden din Londra, românca Alina Cojocaru va dansa duminică în “Baidera” la Bucureşti. Partener
în acest spectacol îi va fi colegul său de la
Londra, Johan Kobborg. La Bucureşti, spectacolul era programat iniţial la începutul lunii decembrie, însă, din cauza îmbolnăvirii lui Kobborg, reprezentaţia a fost amânată.
Românca, care a studiat la Kiev şi la Londra, a apărut pentru prima dată
pe o scenă românească, în 2002, interpretând rolul titular din „Giselle“.Alina Cojocaru a revenit în anul următor, pentru a dansa, alături de Johan Kobborg, la Gala de balet a Festivalului Internaţional „George Enescu“. În 2005, a prezentat la Sala Palatului spectacolul de balet „Don Quijote“, iar la începutul acestui anului trecut, ea a susţinut la Teatrul Naţional Bucureşti alte două spectacole. Piesa de rezistenţă a celor două reprezentaţii a fost o premieră mondială.
Cojocaru a dansat în coregrafia lui Flemming Flindt, în baletul "Lectia", inspirat de piesa lui Eugen Ionescu.
În spectacolul de duminică de la opera bucureşteană, Cojocaru şi Kobborg îi vor avea parteneri pe Bianca Fota, Tiberiu Almosnino, Valentin Stoica, Antonel Oprescu, Robert Enache, Andra Ionete, Gabriela Popovici şi Adela Crăciun. La pupitru se va afla tânărul dirijor Tiberiu Soare. (R.B.)
balerina Teatrului Covent Garden din Londra, românca Alina Cojocaru va dansa duminică în “Baidera” la Bucureşti. Partener
în acest spectacol îi va fi colegul său de la
Londra, Johan Kobborg. La Bucureşti, spectacolul era programat iniţial la începutul lunii decembrie, însă, din cauza îmbolnăvirii lui Kobborg, reprezentaţia a fost amânată.
Românca, care a studiat la Kiev şi la Londra, a apărut pentru prima dată
pe o scenă românească, în 2002, interpretând rolul titular din „Giselle“.Alina Cojocaru a revenit în anul următor, pentru a dansa, alături de Johan Kobborg, la Gala de balet a Festivalului Internaţional „George Enescu“. În 2005, a prezentat la Sala Palatului spectacolul de balet „Don Quijote“, iar la începutul acestui anului trecut, ea a susţinut la Teatrul Naţional Bucureşti alte două spectacole. Piesa de rezistenţă a celor două reprezentaţii a fost o premieră mondială.
Cojocaru a dansat în coregrafia lui Flemming Flindt, în baletul "Lectia", inspirat de piesa lui Eugen Ionescu.
În spectacolul de duminică de la opera bucureşteană, Cojocaru şi Kobborg îi vor avea parteneri pe Bianca Fota, Tiberiu Almosnino, Valentin Stoica, Antonel Oprescu, Robert Enache, Andra Ionete, Gabriela Popovici şi Adela Crăciun. La pupitru se va afla tânărul dirijor Tiberiu Soare. (R.B.)
Ministrul Educatiei spune ca la teze s-a copiat “punctual”
Cristian Adomnitei, ministrul Educatiei, sustine ca la tezele cu subiect unic copiatul nu a fost o “chestiune de nivel mare”, ci s-a copiat doar “punctual”, si promite ca ministerul de resort va fi mai atent ca elevii care invata sa nu fie dezavantajati la sesiunea din mai a tezelor. “Vom fi atenti ca elevii care invata sa nu fie dezavantajati”, a promis ministrul dupa o videoconferinta cu cei 42 de inspectori scolari din tara. “Prin teza cu subiect unic se face evaluarea continua si mult mai putin stresanta a elevului. Le-am transmis colegilor mei ca nimic nu este mai rau decit sa-i invatam noi profesorii pe copii ca daca esti smecher si copiezi sau vine profesorul si-ti da subiectele o sa reusesti", a continuat Adomnitei.
In judetul Arad, elevii au luat note mai mari la tezele cu subiect unic decit cei de la oras. Astfel, doua scoli de la tara au ocupat primele doua locuri in judet. Scoala din satul Halmagel a fost una dintre surprizele tezelor unice. Media notelor la aceasta unitate a fost de 8,82. "Dupa note, se pare ca s-au pregatit, a fost de nivel mediu. Eu cred ca or invatat, ce sa zic...", spune profesorul Ovidiu Chebeleu. Profesorii de la oras au o explicatie pentru notele mai mici decit cele din mediul rural. "La institutiile de invatamint cum sintem noi, exista o severitate mai mare la notare si la clasa si in modul in care se desfasoara examenele", spune directorul Colegiului National “Elena Gh. Birta”.
Inspectorii vor sa afle acum daca la teze s-a copiat sau nu. Asa ca au inceput sa distribuie chestionare cu intrebari din materia scolara pentru a afla nivelul elevilor. "Plecam de la prezumtia de nevinovatie. Vom detalia dupa ce vom da chestionarele, pot sa va spun ca ceva ne-a determinat o suspiciune", a declarat Mona Ordan, inspector scolar adjunct. Tot prin intermediul chestionarelor, inspectorii vor sa afle si cit de bine supravegheati au fost elevii la tezele unice.
Saptamina trecuta, o organizatie educationala i-a solicitat premierului Tariceanu sa desfiinteze tezele cu subiect unic ca modalitate de admitere in liceu pe motiv ca examenul a fost fraudat la nivel national, cerind in acelasi timp demisia ministrului Educatiei, Cristian Adomnitei.
“Tezele cu subiect unic invata elevii sa triseze de mici, nu au rezultate relevante si nu sint o metoda corecta pentru admiterea in liceu”, a spus presedintele Agentiei de Evaluare si Asigurare a Calitatii in Educatie, Gheorghe Radulescu. AEACE sustine ca rezultatele tezelor sint "false", considerind notele luate de elevi ca fiind prea mari. Astfel, la geografie 24% dintre elevi au luat nota 10 si la matematica 35% dintre elevi au luat note intre 8 si 10. Agentia considera ca numarul elevilor care au luat 10 este mult prea mare, anume 13.312 elevi, "in conditiile in care notele la matematica in practica scolara sint destul de mici". Situatia este similara si la limba romana, unde 28% dintre elevi au luat note intre 8 si 10 .
*
Profesorii indulgenti vor fi dati afara
Dascalii care supraevalueaza sau subevalueaza cu mai mult de 0,50 puncte lucrarile de la sesiunea speciala a testelor nationale sau dezvaluie informatii confidentiale vor fi sanctionati in functie de gravitatea faptei. Ei pot fi dati afara sau chiar sa li se intocmeasca dosar penal. "Sesiunea speciala a testelor nationale va avea in mare aceeasi metodologie ca cea din vara, insa exista si modificari. Astfel, daca in urma contestatiilor se constata diferente mai mari de 0,50 puncte, inspectoratele scolare vor avea obligatia sa analizeze situatia si sa decida care sint vinovatii", a declarat consilierul ministrului Educatiei, Mihaela Suciu. De asemenea, Ministerul Educatiei a transmis o nota catre inspectoratele scolare prin care le-a cerut "o promovare agresiva" a sesiunii speciale a testelor nationale, pentru a oferi sansa de a intra in liceu tuturor elevilor, chiar si celor care nu mai sint in sistem, pe motiv ca aceasta este ultima sansa de a intra la liceu a elevilor care nu au promovat sau au absentat de la testele nationale.
Cristian Adomnitei, ministrul Educatiei, sustine ca la tezele cu subiect unic copiatul nu a fost o “chestiune de nivel mare”, ci s-a copiat doar “punctual”, si promite ca ministerul de resort va fi mai atent ca elevii care invata sa nu fie dezavantajati la sesiunea din mai a tezelor. “Vom fi atenti ca elevii care invata sa nu fie dezavantajati”, a promis ministrul dupa o videoconferinta cu cei 42 de inspectori scolari din tara. “Prin teza cu subiect unic se face evaluarea continua si mult mai putin stresanta a elevului. Le-am transmis colegilor mei ca nimic nu este mai rau decit sa-i invatam noi profesorii pe copii ca daca esti smecher si copiezi sau vine profesorul si-ti da subiectele o sa reusesti", a continuat Adomnitei.
In judetul Arad, elevii au luat note mai mari la tezele cu subiect unic decit cei de la oras. Astfel, doua scoli de la tara au ocupat primele doua locuri in judet. Scoala din satul Halmagel a fost una dintre surprizele tezelor unice. Media notelor la aceasta unitate a fost de 8,82. "Dupa note, se pare ca s-au pregatit, a fost de nivel mediu. Eu cred ca or invatat, ce sa zic...", spune profesorul Ovidiu Chebeleu. Profesorii de la oras au o explicatie pentru notele mai mici decit cele din mediul rural. "La institutiile de invatamint cum sintem noi, exista o severitate mai mare la notare si la clasa si in modul in care se desfasoara examenele", spune directorul Colegiului National “Elena Gh. Birta”.
Inspectorii vor sa afle acum daca la teze s-a copiat sau nu. Asa ca au inceput sa distribuie chestionare cu intrebari din materia scolara pentru a afla nivelul elevilor. "Plecam de la prezumtia de nevinovatie. Vom detalia dupa ce vom da chestionarele, pot sa va spun ca ceva ne-a determinat o suspiciune", a declarat Mona Ordan, inspector scolar adjunct. Tot prin intermediul chestionarelor, inspectorii vor sa afle si cit de bine supravegheati au fost elevii la tezele unice.
Saptamina trecuta, o organizatie educationala i-a solicitat premierului Tariceanu sa desfiinteze tezele cu subiect unic ca modalitate de admitere in liceu pe motiv ca examenul a fost fraudat la nivel national, cerind in acelasi timp demisia ministrului Educatiei, Cristian Adomnitei.
“Tezele cu subiect unic invata elevii sa triseze de mici, nu au rezultate relevante si nu sint o metoda corecta pentru admiterea in liceu”, a spus presedintele Agentiei de Evaluare si Asigurare a Calitatii in Educatie, Gheorghe Radulescu. AEACE sustine ca rezultatele tezelor sint "false", considerind notele luate de elevi ca fiind prea mari. Astfel, la geografie 24% dintre elevi au luat nota 10 si la matematica 35% dintre elevi au luat note intre 8 si 10. Agentia considera ca numarul elevilor care au luat 10 este mult prea mare, anume 13.312 elevi, "in conditiile in care notele la matematica in practica scolara sint destul de mici". Situatia este similara si la limba romana, unde 28% dintre elevi au luat note intre 8 si 10 .
*
Profesorii indulgenti vor fi dati afara
Dascalii care supraevalueaza sau subevalueaza cu mai mult de 0,50 puncte lucrarile de la sesiunea speciala a testelor nationale sau dezvaluie informatii confidentiale vor fi sanctionati in functie de gravitatea faptei. Ei pot fi dati afara sau chiar sa li se intocmeasca dosar penal. "Sesiunea speciala a testelor nationale va avea in mare aceeasi metodologie ca cea din vara, insa exista si modificari. Astfel, daca in urma contestatiilor se constata diferente mai mari de 0,50 puncte, inspectoratele scolare vor avea obligatia sa analizeze situatia si sa decida care sint vinovatii", a declarat consilierul ministrului Educatiei, Mihaela Suciu. De asemenea, Ministerul Educatiei a transmis o nota catre inspectoratele scolare prin care le-a cerut "o promovare agresiva" a sesiunii speciale a testelor nationale, pentru a oferi sansa de a intra in liceu tuturor elevilor, chiar si celor care nu mai sint in sistem, pe motiv ca aceasta este ultima sansa de a intra la liceu a elevilor care nu au promovat sau au absentat de la testele nationale.
In judetul Arad, elevii au luat note mai mari la tezele cu subiect unic decit cei de la oras. Astfel, doua scoli de la tara au ocupat primele doua locuri in judet. Scoala din satul Halmagel a fost una dintre surprizele tezelor unice. Media notelor la aceasta unitate a fost de 8,82. "Dupa note, se pare ca s-au pregatit, a fost de nivel mediu. Eu cred ca or invatat, ce sa zic...", spune profesorul Ovidiu Chebeleu. Profesorii de la oras au o explicatie pentru notele mai mici decit cele din mediul rural. "La institutiile de invatamint cum sintem noi, exista o severitate mai mare la notare si la clasa si in modul in care se desfasoara examenele", spune directorul Colegiului National “Elena Gh. Birta”.
Inspectorii vor sa afle acum daca la teze s-a copiat sau nu. Asa ca au inceput sa distribuie chestionare cu intrebari din materia scolara pentru a afla nivelul elevilor. "Plecam de la prezumtia de nevinovatie. Vom detalia dupa ce vom da chestionarele, pot sa va spun ca ceva ne-a determinat o suspiciune", a declarat Mona Ordan, inspector scolar adjunct. Tot prin intermediul chestionarelor, inspectorii vor sa afle si cit de bine supravegheati au fost elevii la tezele unice.
Saptamina trecuta, o organizatie educationala i-a solicitat premierului Tariceanu sa desfiinteze tezele cu subiect unic ca modalitate de admitere in liceu pe motiv ca examenul a fost fraudat la nivel national, cerind in acelasi timp demisia ministrului Educatiei, Cristian Adomnitei.
“Tezele cu subiect unic invata elevii sa triseze de mici, nu au rezultate relevante si nu sint o metoda corecta pentru admiterea in liceu”, a spus presedintele Agentiei de Evaluare si Asigurare a Calitatii in Educatie, Gheorghe Radulescu. AEACE sustine ca rezultatele tezelor sint "false", considerind notele luate de elevi ca fiind prea mari. Astfel, la geografie 24% dintre elevi au luat nota 10 si la matematica 35% dintre elevi au luat note intre 8 si 10. Agentia considera ca numarul elevilor care au luat 10 este mult prea mare, anume 13.312 elevi, "in conditiile in care notele la matematica in practica scolara sint destul de mici". Situatia este similara si la limba romana, unde 28% dintre elevi au luat note intre 8 si 10 .
*
Profesorii indulgenti vor fi dati afara
Dascalii care supraevalueaza sau subevalueaza cu mai mult de 0,50 puncte lucrarile de la sesiunea speciala a testelor nationale sau dezvaluie informatii confidentiale vor fi sanctionati in functie de gravitatea faptei. Ei pot fi dati afara sau chiar sa li se intocmeasca dosar penal. "Sesiunea speciala a testelor nationale va avea in mare aceeasi metodologie ca cea din vara, insa exista si modificari. Astfel, daca in urma contestatiilor se constata diferente mai mari de 0,50 puncte, inspectoratele scolare vor avea obligatia sa analizeze situatia si sa decida care sint vinovatii", a declarat consilierul ministrului Educatiei, Mihaela Suciu. De asemenea, Ministerul Educatiei a transmis o nota catre inspectoratele scolare prin care le-a cerut "o promovare agresiva" a sesiunii speciale a testelor nationale, pentru a oferi sansa de a intra in liceu tuturor elevilor, chiar si celor care nu mai sint in sistem, pe motiv ca aceasta este ultima sansa de a intra la liceu a elevilor care nu au promovat sau au absentat de la testele nationale.
Cristian Adomnitei, ministrul Educatiei, sustine ca la tezele cu subiect unic copiatul nu a fost o “chestiune de nivel mare”, ci s-a copiat doar “punctual”, si promite ca ministerul de resort va fi mai atent ca elevii care invata sa nu fie dezavantajati la sesiunea din mai a tezelor. “Vom fi atenti ca elevii care invata sa nu fie dezavantajati”, a promis ministrul dupa o videoconferinta cu cei 42 de inspectori scolari din tara. “Prin teza cu subiect unic se face evaluarea continua si mult mai putin stresanta a elevului. Le-am transmis colegilor mei ca nimic nu este mai rau decit sa-i invatam noi profesorii pe copii ca daca esti smecher si copiezi sau vine profesorul si-ti da subiectele o sa reusesti", a continuat Adomnitei.
In judetul Arad, elevii au luat note mai mari la tezele cu subiect unic decit cei de la oras. Astfel, doua scoli de la tara au ocupat primele doua locuri in judet. Scoala din satul Halmagel a fost una dintre surprizele tezelor unice. Media notelor la aceasta unitate a fost de 8,82. "Dupa note, se pare ca s-au pregatit, a fost de nivel mediu. Eu cred ca or invatat, ce sa zic...", spune profesorul Ovidiu Chebeleu. Profesorii de la oras au o explicatie pentru notele mai mici decit cele din mediul rural. "La institutiile de invatamint cum sintem noi, exista o severitate mai mare la notare si la clasa si in modul in care se desfasoara examenele", spune directorul Colegiului National “Elena Gh. Birta”.
Inspectorii vor sa afle acum daca la teze s-a copiat sau nu. Asa ca au inceput sa distribuie chestionare cu intrebari din materia scolara pentru a afla nivelul elevilor. "Plecam de la prezumtia de nevinovatie. Vom detalia dupa ce vom da chestionarele, pot sa va spun ca ceva ne-a determinat o suspiciune", a declarat Mona Ordan, inspector scolar adjunct. Tot prin intermediul chestionarelor, inspectorii vor sa afle si cit de bine supravegheati au fost elevii la tezele unice.
Saptamina trecuta, o organizatie educationala i-a solicitat premierului Tariceanu sa desfiinteze tezele cu subiect unic ca modalitate de admitere in liceu pe motiv ca examenul a fost fraudat la nivel national, cerind in acelasi timp demisia ministrului Educatiei, Cristian Adomnitei.
“Tezele cu subiect unic invata elevii sa triseze de mici, nu au rezultate relevante si nu sint o metoda corecta pentru admiterea in liceu”, a spus presedintele Agentiei de Evaluare si Asigurare a Calitatii in Educatie, Gheorghe Radulescu. AEACE sustine ca rezultatele tezelor sint "false", considerind notele luate de elevi ca fiind prea mari. Astfel, la geografie 24% dintre elevi au luat nota 10 si la matematica 35% dintre elevi au luat note intre 8 si 10. Agentia considera ca numarul elevilor care au luat 10 este mult prea mare, anume 13.312 elevi, "in conditiile in care notele la matematica in practica scolara sint destul de mici". Situatia este similara si la limba romana, unde 28% dintre elevi au luat note intre 8 si 10 .
*
Profesorii indulgenti vor fi dati afara
Dascalii care supraevalueaza sau subevalueaza cu mai mult de 0,50 puncte lucrarile de la sesiunea speciala a testelor nationale sau dezvaluie informatii confidentiale vor fi sanctionati in functie de gravitatea faptei. Ei pot fi dati afara sau chiar sa li se intocmeasca dosar penal. "Sesiunea speciala a testelor nationale va avea in mare aceeasi metodologie ca cea din vara, insa exista si modificari. Astfel, daca in urma contestatiilor se constata diferente mai mari de 0,50 puncte, inspectoratele scolare vor avea obligatia sa analizeze situatia si sa decida care sint vinovatii", a declarat consilierul ministrului Educatiei, Mihaela Suciu. De asemenea, Ministerul Educatiei a transmis o nota catre inspectoratele scolare prin care le-a cerut "o promovare agresiva" a sesiunii speciale a testelor nationale, pentru a oferi sansa de a intra in liceu tuturor elevilor, chiar si celor care nu mai sint in sistem, pe motiv ca aceasta este ultima sansa de a intra la liceu a elevilor care nu au promovat sau au absentat de la testele nationale.
Lăutar în Madrid: 2.000 euro pe lună
Instrumentiştii se numără printre cei mai bine plătiţi români din Spania. La nunţi, ei câştigă până la 300 de euro de persoană
Românii din capitala Spaniei practică multe meserii, de la vânzător de floricele de porumb, până la inginer. Una dintre cele mai bine plătite profesii este cea de lăutar. Ei au descoperit că se câştigă bine, cântând prin metrouri sau pe străzile din Madrid.
Nu mai surprinde pe nimeni să asculte în metroul madrilean melodia „Valurile Dunării", la prima oră a dimineţii. Costel Romanescu, din Bacău, a ajuns în Spania în urmă cu cinci ani şi s-a stabilit în Vallejas, un cartier de la periferia capitalei.
Tânărul ne-a povestit: „Acum câţiva ani, eu şi cinci veri de-ai mei am alcătuit formaţia Romstar. Doi prieteni care se stabiliseră în Spania ne-au spus despre românii de aici şi m-am gândit să mergem la Madrid şi să cântăm la nunţi şi botezuri". Cei şase au venit pe cont propriu şi s-au descurcat. „Acum cinci ani, comunitatea românească era mult mai mică decât acum. Banii câştigaţi erau insuficienţi şi ne-am gândit să cântăm prin metrouri şi pe străzi. Am fost printre primii români care au făcut acest lucru", adaugă Costel.
Românii din capitala Spaniei practică multe meserii, de la vânzător de floricele de porumb, până la inginer. Una dintre cele mai bine plătite profesii este cea de lăutar. Ei au descoperit că se câştigă bine, cântând prin metrouri sau pe străzile din Madrid.
Nu mai surprinde pe nimeni să asculte în metroul madrilean melodia „Valurile Dunării", la prima oră a dimineţii. Costel Romanescu, din Bacău, a ajuns în Spania în urmă cu cinci ani şi s-a stabilit în Vallejas, un cartier de la periferia capitalei.
Tânărul ne-a povestit: „Acum câţiva ani, eu şi cinci veri de-ai mei am alcătuit formaţia Romstar. Doi prieteni care se stabiliseră în Spania ne-au spus despre românii de aici şi m-am gândit să mergem la Madrid şi să cântăm la nunţi şi botezuri". Cei şase au venit pe cont propriu şi s-au descurcat. „Acum cinci ani, comunitatea românească era mult mai mică decât acum. Banii câştigaţi erau insuficienţi şi ne-am gândit să cântăm prin metrouri şi pe străzi. Am fost printre primii români care au făcut acest lucru", adaugă Costel.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
