Centura Capitalei, şantierul - muzeu de 240 milioane de euro, proiectat greşit

Podurile de la Tunari şi Voluntari, proiectate la două benzi, şoseaua la patru. Oficialii refac proiectele, pe alţi bani

Pe şantierul de pe centură, muncitorii
sunt rari, mormanele de nisip pentru lucrări s-au înverzit de buruieni, iar stâlpii de electricitate stau bine mersi în mijlocul carosabilului după ce acesta a fost „extins”

Şoseaua de centură a Capitalei e un şantier de ani de zile şi are şanse să rămână mult timp aşa. Lucrarea, care va costa
în final 240 milioane de euro, constă în trecerea la patru benzi de circulaţie, dar termenele de execuţie sunt depăşite demult. Pe şantier muncitorii sunt rari, mormanele de nisip s-au înverzit de buruieni, iar stâlpii de electricitate stau bine mersi pe carosabil după ce acesta a fost „extins”. Porţiunile unde se poate deja circula pe două benzi, de maximum doi kilometri, alternează cu altele pline de gropi sau de pe care asfaltul pur şi simplu a dispărut. Aşa-zisele lucrări se desfăşoară sub un trafic infernal, care ajunge la 40.000 de vehicule pe zi.

O valoare a traficului de numai 16.000 de vehicule pe zi justifică construcţia unei autostrăzi cu două benzi pe sens. Dar lucrările au mari probleme. De exemplu, pasajele supraterane de la Tunari la Voluntari au fost proiectate pe două benzi, în timp ce şoseaua are patru, aşa că trebuie reproiectate. Alte poduri, alte probleme. Podul care va traversa liniile de cale ferată la intersecţia cu DN1 (Otopeni) a fost realizat doar în proporţie de 12%, Compania de Autostrăzi dând vina pe constructorul austriac Alpine Mayreder. Austriecii au realizat într-un an de zile doar 27% din lucrările de lărgire a tronsonului cuprins între DN1 şi DN1A. Cel de-al patrulea pod din centura de Nord are probleme cu un patron care a intentat 12 procese pentru a-şi apăra gazonul din faţa firmei. Alte două tronsoane din centura Nord nici n-au fost atribuite constructorilor.

Reportaj pe şantier

Indolenţa unor constructori, greşelile de proiectare, dificultăţile întâmpinate în mutarea reţelelor de electricitate, gaze, alimentare cu apă şi canalizare, dar şi zecile de procese intentate de proprietari nemulţumiţi că li se expropriază terenurile – toate fac ca lucrările de lărgire la patru benzi a şoselei de centură a Bucureştilor să se desfăşoare cu încetinitorul.

O vizită făcută de reporterii Gândul, într-o zi lucrătoare, pe şantierul de pe centură a scos la iveală un peisaj pustiu, muncitorii putând fi număraţi pe degete. În multe locuri, pe mormanele de nisip şi pietriş aduse pentru lucrări cresc deja buruieni, iar stâlpii de electricitate stau bine-mersi pe partea carosabilă, după ce aceasta a fost extinsă. Porţiunile unde se poate deja circula pe două benzi pe sens, de maximum doi kilometri, alternează cu altele pline de gropi sau de pe care asfaltul a dispărut pur şi simplu. Toate sub un trafic infernal, care ajunge şi la 40.000 de vehicule pe zi. Specialiştii în domeniul rutier spun că de la o valoare de trafic ce depăşeşte 16.000 de vehicule zilnic se justifică construcţia unei autostrăzi cu două benzi pe sens.

La intersecţiile cu drumurile judeţene sau naţionale, cozile care se formează pe centură se măsoară în kilometri, iar nervii tiriştilor sunt întinşi la maximum. Aceasta pentru că cei care circulă pe centură nu au prioritate, trebuind să le cedeze celorlalţi trecerea. Soluţia ar fi construirea unor poduri, care însă au fost proiectate greşit. “Două pasaje supraterane, cel de la Tunari şi cel de la Voluntari, au fost proiectate la o bandă pe sens. Dacă le construim aşa, nu rezolvăm nimic, pentru că se va gâtui circulaţia la trecerea de la două benzi pe sens la o singură bandă. Trebuie să găsim o soluţie pentru reproiectarea lor”, a declarat pentru Gândul directorul coordonator pentru variante ocolitoare din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Hari Cristian Dascălu.

Alt pod, altă problemă. Podul care va traversa liniile de cale ferată la intersecţia cu DN1 (Otopeni) nu a fost realizat decât în proporţie de 12%, oficialii CNADNR aruncând vina în seama constructorului austriac Alpine Mayreder. Austriecii lucrează de mai bine de un an de zile şi la lărgirea tronsonului cuprins între DN1 şi DN1A, unde lucrările au fost făcute doar în proporţie de 27%, potrivit ultimei monitorizări. “Le-am dat termen o săptămână pentru a veni cu un grafic de accelerare a lucrărilor, care să constituie o anexă la contract. Dacă nu se vor conforma, reziliem contractul”, spune Dascălu.

12 procese pentru apărarea gazonului din faţa firmei


Şi la cel de-al patrulea pod prevăzut a se construi pe centura nordică a Capitalei, peste DN1A, sunt probleme, însă de altă natură. Exproprierile fiind făcute pe baza legislaţiei de anul trecut, extrem de permisivă, CNADNR s-a trezit cu o avalanşă de procese din partea unui proprietar nemulţumit că trebuie să renunţe la o bucată de teren cu gazon din faţa firmei sale.

Un patron al unei firme a intentat companiei nu mai puţin de 12 procese de când s-a emis hotărârea de Guvern pentru expropriere. Şi cu alte exproprieri au fost probleme, însă oficialii CNADNR spun că s-au rezolvat şi în curând vor fi predate amplasamentele. Este cazul terenurilor aparţinând Institutului Naţional pentru Biologie şi Nutriţie Animală de la Baloteşti, Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice Voluntari, dar şi Serviciului de Informaţii Externe (SIE).

„Cei mai cooperanţi au fost cei de la SIE“, spune Dascălu. O mare problemă este ridicată şi de relocarea utilităţilor, pentru că, de fiecare dată
, planurile nu corespund cu situaţia de la faţa locului: ori reţelele nu sunt la adâncimea specificată, ori sunt în altă parte decât s-ar putea crede. Potrivit contractelor semnate în 2007, lucrările pe centura de nord ar trebui finalizate în primăvara viitoare, ba chiar o porţiune în august 2009, termene greu de respectat în atari situaţii. În plus, centura lărgită nu va rezolva problemele de trafic, pentru că nu face legătura cu autostrada A1 (Bucureşti – Piteşti) şi nici cu A2 (Bucureşti – Cernavodă). Tronsoanele cuprinse între A1 şi DN7 (8,64 km) şi dintre DN2 şi A2 nu au fost scoase la licitaţie în 2007. În schimb, au fost semnate contracte pentru toate sectoarele din partea sudică a centurii, unde traficul este mult mai redus
şi pentru care acum nu sunt bani disponibili.

Info plus:

O lucrare de 240 milioane de euro

Lărgirea la patru benzi a şoselei de centură a Bucureştiului va costa, conform datelor oficiale ale Companiei Naţionale de Drumuri (CNADNR), circa 240 de milioane de euro, dintre care circa 170 de milioane de euro reprezintă lucrările la Centura de Nord a Capitalei. Partea de Nord a centurii Bucureştiului este împărţită în şase tronsoane, dintre care cel mai scump, de peste 50 de milioane de euro, este porţiunea de 11 kilometri care face legătura între DN2 şi Autostrada Soarelui. Primul tronson din partea de Nord care ar trebui, conform contractului, să fie terminat este bucata de 10,22 kilometri care trece pe lângă Aeroportul Internaţional Henri Coandă, care ar trebui să fie gata în august anul acesta. Trei din cele şase tronsoane ale Centurii Nord au ca termen de predare mai 2010, în timp ce două dintre ele încă nu au fost atribuite constructorilor. Cele trei tronsoane care alcătuiesc Centura Sud ar trebui să fie terminate în primul trimestru din 2011.